În noaptea de Înviere, Ghiță din Filitelnic a exclamat: „În această noapte s-a produs o minune, au venit ploile mult așteptate, să stâmpere setea pământului și să ajute la încolțirea semințelor proaspăt semănate!".
Cu adevărat, ploaia din noaptea de Paști a fost o adevărată binecuvântare pentru culturile agricole, pentru hrana animalelor ieșite la pășune, potrivit tradiției, după ziua de 1 Mai.
Dincolo de aceste aspecte se spune că, consumul de apă pe cap de locuitor este un indicator al civilizației, că multe civilizații au dispărut datorită secetei.
Județul Mureș a fost și este binecuvântat de Dumnezeu cu resurse hidrologice asigurate de râul Mureș, al doilea râu ca lungime din România, facilitând alimentarea cu apă potabilă a orașelor Târgu-Mureș, Reghin și Iernut, dar și a altor localități rurale, unde, în ultimii ani, s-au introdus rețele de apă potabilă și canalizare, prin programe cu finanțare europeană și națională. Mai există în județul Mureș un aport deosebit de apă prin râurile Târnava Mare și Târnava Mică, Nirajul, Comlodul și numeroase pâraie.
Această bogăție naturală nevalorificată suficient a facilitat dezvoltarea unei agriculturi intensive în luncilor acestor cursuri de apă, dar și pentru industrie, fiindcă orașele s-au dezvoltat încurajate de existența surselor de apă. Dacă până la „revoluția furată", în agricultura de stat și cooperatistă existau sisteme de irigații, amintim aici fostele CAP-uri din Acățari, Târnăveni, Idrifia, Luduș, Bogata, Iernut, Sighișoara, Ungheni, fostele IAS-uri, Sâncraiu de Mureș, Seuca, Iernut, Sighișoara, Acățari, Zau de Câmpie, aveau asigurate sisteme de irigații moderne pentru acea perioadă, la ora actuală, aproape în toate aceste unități sistemele de irigații au fost distruse, motopompele și țevile furate, uneori chiar abandonate în pământ. În prezent se mai practică irigarea culturilor agricole și a pășunilor pe suprafețe mici, în solarii sau în ferme, la Luduș, Valea Largă, Breaza - Reghin și în micile gospodării.
Prin distrugerea Stațiunii de Cercetare și Producție Legumicolă din Iernut, acolo unde se elaborau tehnologii performante pentru cultura legumelor în câmp și spații protejate în sistem irigat, s-a pierdut o șansă imensă de aprovizionare cu legume proaspete pentru locuitorii orașelor și un excedent pentru export.
Valea Nirajului, considerată „țara morcovului", mai asigură prin micii producători legume proaspete pentru piețele din Târgu-Mureș.
Mă bucur sincer că am întâlnit un specialist agricol de mare ținută profesională, ing. Vasile Hangan, administratorul societății Heliantus din Reghin, cel care a introdus în județ sistemul de irigații prin picurare pe sute de hectare în livezile superintensive de la Reghin. Un asemenea sistem funcționează în parcurile din municipiul Târgu-Mureș și în gospodăriile unor producători pasionați de horticultură.
Este regretabil că numeroase demersuri lansate de primarul municipiului Târgu-Mureș, dr. Dorin Florea, referitoare la finalizarea lucrărilor de la Barajul Răstolița n-au fost ascultate de vremelnicii guvernanți.
Acest baraj, situat în județul nostru pe valea pârâului Răstolița, cu un volum de 3.205.500 m3, cu o înălțime proiectată de 105 m, o lungime de coronament de 360 m și o lățime la bază de 350 m, poate rezolva alimentarea cu apă a municipiului Târgu-Mureș, producerea de energie electrică și atenuarea undelor de viitură în situații de ape mari. Termenul de punere în folosință a tot fost decalat din lipsă de fonduri.
De reținut că, în anii secetoși, cu toate sursele de apă bogate de care dispune județul Mureș, agricultura, în special, sectorul legumicol și locuitorii, cu precădere din mediul urban, au de suferit.
