Consiliul Concurenței recomandă extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, astfel încât să se renunțe treptat la încălzirea cu lemne, ceea ce va conduce la diminuarea poluării, la economisirea acestei materii prime și, implicit, la reducerea tăierilor ilegale, potrivit unui comunicat al instituției, remis, luni, AGERPRES.
Recomandarea vine după ce o analiză a autorității de concurență pe piața lemnului de foc a relevat, printre altele, faptul că încălzirea cu gaze este mult mai ieftină.
“Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20-40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice și a gazului metan în energie termică ajunge la 99%. Costul pentru obținerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 și 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între 169,3-178,7 lei, în situația unor instalații pentru obținerea energiei termice utilizate, în general, de către populație”, potrivit comunicatului.
Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinței fiind de obicei parțială, iar confortul termic redus. Înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantității de lemn de foc utilizată pentru încălzire.
Aceasta în condițiile în care lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care se utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire fiind de 3,415 milioane, respectiv 45,71% din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, conform datelor Institutului Național pentru Statistică.
În ceea ce privește mediul rural, numărul locuințelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuințelor înregistrate în mediul rural.
Consumul de lemn de foc este influențat de dimensiunile locuinței, condițiile meteorologice, cu randamentul instalației de încălzire, precum și cu gradul de izolație termică al gospodăriei.
În plus, în ultimii ani, prețul lemnului de foc a crescut semnificativ, ca urmare a disfuncționalităților din piață.
Astfel, cererea de masă lemnoasă cu destinația lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 - august 2018, ceea ce a condus la creșteri semnificative ale prețurilor și la disfuncționalități în aprovizionarea populației cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenței, după ce a analizat piața lemnului de foc din județele Brașov, Brăila, Ialomița și Hunedoara.
Astfel, deși cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor patru județe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul și, ca urmare, prețul lemnului de foc a înregistrat o creștere de peste 50%.
Disfuncționalitățile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populația să achiziționeze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinația în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară.
Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăți ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligațiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai ușor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc.
Prețul lemnului de foc este influențat de operațiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum și de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc.
La nivelul lunii august 2018, pentru cele patru județe analizate, prețurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianților și 600-650 lei/tonă în rețelele de bricolaj.
Dintre cele patru județe, cel mai mic preț mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în județul Brăila, județ care deține mici suprafețe împădurite, dar cei doi producători locali își comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată).
În același timp, cel mai mare preț mediu se înregistrează în județul Ialomița, un județ care, de asemenea, deține suprafețe împădurite mici, iar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcția Silvică Ialomița) își comercializează produsele, cu precădere, din depozit.
În județele Hunedoara și Brașov, având suprafețe împădurite mari și medii, își desfășoară activitatea mai mulți producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cât și la drum auto și din depozite, iar prețul variază în funcție de modul în care lemnul este pus în vânzare.
Consiliul Concurenței a sancționat, în acest an, trei companii (Forestar, Nico Paul și Saniral) cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aproximativ 497.866 euro) pentru trucarea unei licitații derulate de Romsilva prin Direcția Silvică Neamț, stabilind prețurile ofertelor cu care au participat la licitația în plic închis pentru 94 de loturi de lemn fasonat.
De asemenea, Consiliul Concurenței a finalizat, în 2017, o anchetă sectorială pe piața primară a lemului și a elaborat o serie de propuneri și recomandări pentru îmbunătățirea concurenței în acest domeniu, care au și fost preluate în reglementările din domeniu.
Astfel, autoritatea de concurență a recomandat Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activități, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalațiile proprii. De asemenea, cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenței recomandă că aceasta ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreționar, în baza unei reglementări interne distincte.
