Obiceiul de a lovi și freca dinții în timpul somnului, numit bruxism nocturn, este o afecțiune provocată cel mai adesea de stres și anxietate. Specialiștii în stomatologie, citați de descopera.ro, susțin că acest comportament involuntar poate avea efecte grave asupra sănătății orale, afectând calitatea vieții și, în unele cazuri, chiar trăsăturile faciale ale individului.
“Scrâșnirea dinților în timpul somnului este un fenomen întâlnit din ce în ce mai frecvent, estimându-se că, în prezent, între 30 și 35 la sută dintre adulți se confruntă cu această problemă.
Persoanele care suferă de această afecțiune vor avea probleme stomatologice, pentru că prin frecarea danturii se tocește smalțul dinților, ceea ce duce la expunerea dentinei și, astfel, dinții devin mai sensibili.
Smalțul este cel mai dur țesut din organism, însă forța mușchilor masticatori este foarte mare, iar frecarea dinților, vreme îndelungată, va duce la tocirea lui. Uneori, aceasta poate fi atât de severă, încât distruge stratul de smalț, ajungând la dentină (prin care trec terminații nervoase), care este mai moale și mult mai ușor de tocit.
Afecțiunea a fost asociată fie cu probleme ale căilor respiratorii, cum ar fi apneea în somn, fie cu probleme dentare (de exemplu mușcătura incorectă) și, nu în ultimul rând, cu stilul de viață - stresul, anxietatea sau hiperactivitatea fiind, în multe cazuri, strâns legate de apariția acestui obicei.
Bruxismul apare mai frecvent noaptea, când oamenii nu sunt conștienți de ceea ce fac, dar unele persoane scrâșnesc dinții, involuntar, și ziua.
Persoanele care fie se trezesc cu maxilarele încleștate, cu dureri difuze de dinți și de mușchi în zona maxilarelor și tâmplelor, dureri de cap și dureri lângă ureche (articulația temporo-mandibulară), fie prezintă toate sau doar o parte dintre aceste simptome, în timpul zilei, este foarte probabil să sufere de bruxism.
Din păcate, bruxismul nu apare doar la adulți, afecțiunea fiind întâlnită, într-o proporție mai mică, ce-i drept, și la copii. Ei au tendința să scrâșnească dinții odată cu apariția acestora.
Bruxismul poate cauza o gamă largă de consecințe nedorite pe termen lung, de la dureri musculare locale, dureri de cap, retracție gingivală, mișcarea dinților, sensibilitate dentară ca urmare a expunerii dentinei, fisuri sau fracturi dentare, până la deteriorarea structurii osoase a articulației maxilare, sindromul articulației temporomandibulare (Sindrom TMJ) și chiar modificări faciale. Subțierea stratului de smalț de pe suprafețele ocluzale și incizale (cele cu care mestecăm) și scăderea înălțimii dintelui (scurtarea lui), la fel ca și dislocarea smalțului din zonele de lângă gingie (leziuni cuneiforme) ca urmare a forțelor anormale reprezintă alte efecte nedorite ale bruxismului.
Persoanele care suferă de bruxism sunt sfătuite să se consulte cu un dentist pentru a identifica factorii care stau la baza acestei afecțiuni și pentru a începe tratamentul corespunzător.
De multe ori, o gutieră purtată nocturn poate rezolva această problemă, dar dacă este vorba de un comportament determinat de stres sau anxietate este importantă și terapia comportamentală.
Nu în ultimul rând, pentru un somn odihnitor se poate recurge și la exerciții de respirație, de yoga, la masaj, la terapie prin muzică, la citit sau la orice ajută la relaxare. Anxioliticele ușoare pot fi de ajutor, dar nu trebuie utilizate perioade lungi de timp”, afirmă specialiștii.
