În plină precampanie electorală pentru alegerile prezidențiale, Ungaria încearcă să stârnească, prin ricoșeu, noi tensiuni interetnice în România, pentru a mobiliza electoratul maghiar în susținerea UDMR. În 2 octombrie a.c., Ungaria a depus o solicitare la Consiliul Europei, pe tema presupusei ocupații ilegale a cimitirului internațional al eroilor de la Valea Uzului, de către autoritățile locale din Dărmănești, solicitând Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei întocmirea unui raport în acest caz. În solicitare este inclusă, între altele, și dezinformarea lansată de președintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia monumentul amplasat în memoria eroilor români din necropola băcăuană ar conține un simbol legionar. O minciună sfruntată, întrucât simbolurile de la Valea Uzului, reclamate de liderul UDMR ca fiind legionare sunt, în realitate, cruci celtice, după cum s-a pronunțat chiar Institutul Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”.
În realitate, Consiliul Europei nu are atribuții, nici competențe în domeniul cimitirelor militare. Budapesta forțează însă amplificarea la nivel internațional a unei probleme de ordin intern a României, ce ține nemijlocit de politica internă a fiecărui stat. În paralel, partea ungară refuză și boicotează orice încercări de dialog pe acest subiect din partea României. De fapt, demersul ungar urmărește translatarea unei probleme litigioase, de natură administrativă, într-una conflictuală, de natură etnică, corelativă sporirii treptate a presiunii în contextul marcării, anul viitor, a centenarului Tratatului de la Trianon.
Pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) sunt publicate dovezi indubitabile privind existența eroilor români în necropola din Valea Uzului. Potrivit documentelor oficiale publicate de ONCE, 11 soldați români sunt îngropați aici, dintre care 8 identificați după nume, iar 3 anonimi. În anul 1934 figurau în cimitir 1.254 de cruci de lemn, cu plăcuțe metalice, cu următoarea inscripție: “erou român”, “erou maghiar”, “erou german”, etc. Până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, erau înmormântați în necropolă, peste 1.300 de soldați, căzuți în ambele deflagrații.
Între timp, a avut loc o întâlnire la București, în data de 26 iunie 2019, între reprezentanții ONCE și omologii lor ungari, în vederea identificării soluțiilor pentru onorarea memoriei eroilor de toate naționalitățile, îngropați în Cimitir. Partea română a fost în permanență deschisă la dialog, pentru a identifica, într-o manieră constructivă și echilibrată, soluții practice care să poată fi acceptate de către întreaga comunitate, română și maghiară deopotrivă. Cu toate acestea, partea maghiară a făcut o serie de declarații publice, diseminând informații false cu privire la aspectele discutate. În esență, oficialii unguri au pus la îndoială caracterul multinațional al cimitirului, exclusiv în baza unei hărți, datând din 1917, a unui alt cimitir, care în anii 1926 și 1944 a fost extins și transformat în Cimitirul Internațional al Eroilor “Valea Uzului”.
Acesta este ilustrativ, “dialogul” româno-maghiar privitor la Valea Uzului, vădit subminat de Budapesta. Nu este singurul subiect în privința căruia buna-credință este unilaterală, dinspre partea română, în timp ce oficiali ai Ungariei sunt mai degrabă preocupați să genereze conflictualitate, pe care, mai apoi, s-o amplifice, extrapoleze și valorifice la nivel internațional. În preajma centenarului Trianonului, Ungaria și UDMR își vor înteți provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, vor ataca susținut România, din interior și exterior, profitând și de actuala instabilitate politică destabilizatoare pentru statul român. Trebuie să fim precauți și să evităm cu înțelepciune aceste provocări periculoase pentru țara noastră. Așadar, români și maghiari, nu vă lăsați antrenați într-un conflict etnic provocat artificial și neavenit!
