După ce în ziua precedentă și-au întâmpinat și cazat oaspeții din țară invitați la manifestare, organizatorii și participanții la Simpozionul național “Interferențe literare româno-maghiare” au avut vineri, 11 octombrie 2019, de la ora 12.00, o primă întâlnire cu publicul-cititor, la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Târgu-Mureș, unde, în prezența directorului acestei instituții cultural-educative, prof. Vasile Moldovan, și a unui numeros auditoriu, alcătuit din profesori de limbă și literatură română și de limbă și literatură maghiară, și din elevi, scriitorii Eugeniu Nistor și Demény Péter le-au vorbit celor prezenți despre activitatea breslei scriitorilor mureșeni și despre proiectele literare comune ale celor două secții (română și maghiară), între care se numără și alcătuirea și editarea antologiilor poetice bilingve, din care s-au publicat până acum două plachete: “Interferențe lirice” și “Apa și puntea”, ultima cu o copertă foarte elegantă, realizată de graficiana Eperjesi Noémi (care, participând la această reuniune, s-a referit în cuvântul ei tocmai la semnificația elementelor plastice constitutive ale copertei).
Apoi, sâmbătă, 12 octombrie, începând de la ora 10.00, a avut loc “ziua cea mai lungă” a Simpozionului, evenimentul desfășurându-se într-un decor pe măsură: în Sala Studio a Radioului târgumureșean, organizatorii asumându-și, prin fixarea temei interculturale, problematica actuală a conviețuirii etnice, un concept tot atât de bine venit în viața literară și culturală ardeleană precum un izvor de apă vie pentru insul însetat! Unul dintre mesajele notabile ale întâlnirii a fost importanța traducerilor pentru cunoașterea etnică reciprocă, reliefat și prin titlul manifestării: “Traducerea - cunoaștere și autocunoaștere”. Sub semnul acestui țel imperativ a stat și salutul președintelui Filialei Târgu-Mureș al USR, poetul Markó Béla, care a apreciat activitatea scriitorilor și traducătorilor literari din Transilvania, deși “aceasta nu a fost încă recompensată cu premiul Nobel”, însă reflectă o încercare de dialog interetnic, transpunând tematica coabitării la un nivel artistic. În continuarea ideii principale, în discursul festiv al președintelui USR și membru al Academiei Române, prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a subliniat necesitatea acestor întâlniri anuale (“anul trecut am plecat mai bogat decât venisem”), ele fiind tot atâtea prilejuri pentru discutarea eventualelor probleme la nivel socio-cultural, a asperităților ivite între etniile care conviețuiesc în acest spațiu geografic, precizând că în mediul scriitoricesc nu are importanță naționalitatea, iar traducerile reciproce reprezintă interferențele cele mai potrivite. Folosindu-se de un citat din M. Kogălniceanu - “traducțiile însă nu fac literatură” -, prestigiosul critic și istoric literar a subliniat evoluția și schimbările de mentalitate petrecute în acest sens în ultimul secol și jumătate, adică cunoașterea literaturii se face astăzi mai ales prin traduceri, care ajută nu numai la îmbogățirea acesteia prin influențe multiculturale, ci aduce mai aproape de cititori adevăratele perle ale literaturii universale, cum ar fi creațiile lui Cervantes, Tolstoi etc. S-a adresat publicului și vicepreședintele USR, Gabriel Chifu, amintindu-și de primele sale legături cu literatura maghiară în anii de formare ai tinereții, bucuria simțită la lectura romanului “Omul de aur” de Jókai Mór, în care apar și licăriri ale imaginii peisajului românesc, sau a poeziilor lui Ady Endre - toate aceste experiențe valoroase fiind consecința traducerilor. De asemenea, între vorbitori s-au numărat și criticii literari și eseiștii: Mihai Zamfir, prof. dr. la Universitatea din București, Răzvan Voncu și Daniel Cristea Enache - redactor șef, respectiv redactor la revista “România literară”.
Conferința a cuprins și prelegerile susținute de Mihók Tamás și Szonda Szabolcs despre traducerile literare din limbile română și maghiară, și cum cei doi au avut o activitate îndelungată în acest domeniu, au împărtășit câte ceva din secretele meseriei, din frumusețile și dificultățile profesiei. Potrivit lui Mihók Tamás, actul traducerii poate fi numit și o negociere, căci aceasta niciodată nu poate fi făcută de software, deoarece necesită mai mult decât aptitudini practice. După spusele celui din urmă, traducătorul trebuie să răspundă la o serie de întrebări (de ce?, cum?, pentru cine traducem?) și să fie o ființă visătoare și idealistă, având credința că roadele muncii sale contează pentru public. În cadrul dezbaterilor pe marginea temei traducerilor au intervenit apoi, cu abordări interesante, scriitorii Eugeniu Nistor, Constantin Nicușan, Ioan Găbudean și Demény Péter.
Apa - orizontul nemărginit al creației, posibilităților și inspirației infinite; puntea - elementul de legătură, îmbogățirea prin cunoașterea malului celălalt, sunt două motive literare folosite de secole în literatura universală, ce se regăsesc și în titlul volumului “Apa și puntea”, care a văzut lumina tiparului la editura Ardealul cu ocazia sărbătoririi activității poliglote a asociației, prezentând poeziile (“vaporașele de hârtie plutind pe o apă”), în original și în traducere, a celor 26 de poeți români și maghiari, în coordonarea și îngrijirea lui Eugeniu Nistor, secretarul Filialei, traducerile fiind efectuate de Kocsis Francisko și Demény Péter. În retrospectivă, în vremurile furtunoase ale trecutului, “apa” literaturii multiculturale ardelenești era tulbure, agitată, și a dărâmat podul de legătură construit cu greu între maluri de etniile care conviețuiesc în Transilvania. Chiar și în zilele noastre vine uneori câte un val mai mare care perturbă curgerea lină a apei, de aceea este de apreciat încercarea construirii punții, a dialogului, reprezentat de lucrările Simpozionului “Interferențe literare româno-maghiare”, ce transpune problemele coexistenței la nivel artistic și aduce mai aproape cele două maluri prin promovarea traducerilor literare, de fapt a cunoașterii și autocunoașterii și astfel a îmbogățirii spirituale reciproce.
Evenimentul s-a încheiat cu câteva delicatese literare în forma unor lecturi publice bilingve, susținute de valoroase personalități ale vieții literare ardelenești, precum: Hanna Bota, Borsodi László, Ana Maria Crișan, Demény Péter, Ioan Găbudean, Karácsonyi Zsolt, Soril Miavoe, Markó Béla, Kocsis Francisco, Mihók Tamás, Nagy Attila, Constantin Nicușan, Ion Ilie Mileșan, Vasile Moldovan și Eugeniu Nistor, ultimul fiind și moderatorul acestei părți a manifestării.
Este necesar să subliniem că Simpozionul “Interferențe literare româno-maghiare” a luat ființă din inițiativa Societății Scriitorilor Mureșeni și a Uniunii Scriitorilor din România (USR) - Filiala Târgu-Mureș, desfășurându-se în parteneriat cu: Primăria municipiului Târgu-Mureș, Consiliul Județean Mureș și Fundația Communitas. În cadrul manifestării a avut loc și decernarea diplomelor și premiilor speciale pentru traduceri și pentru cultivarea bunelor relații între creatorii români și maghiari, așadar pentru munca persistentă, de calitate, desfășurată cu dăruire și pasiune.
