Scena teatrului, devenită tribunal, a dat un verdict... greșit, din punct de vedere creștin!
Din programul de sală, unde teroarea e colorată în albastru, aflăm subiectul piesei. Avionul de pasageri LH 2047, cu 164 de pasageri la bord, este deturnat de un terorist către un stadion cu 70.000 de oameni. Pilotul de vânătoare Lars Koch încalcă ordinul superiorului său și doboară avionul, pentru a-i salva pe spectatori. Ar trebui el condamnat pentru crimă? Scena teatrului devine un tribunal, la care e fals că noi suntem jurații care alcătuiesc instanța, întrucât, la final, actrița care joacă judecătoarea dă un verdict invers. Așadar, nu se ține cont de ce votează publicul, deci nu are rost, în acest caz, să faceți jocul actorilor. Uciderea persoanelor nevinovate în cazuri extreme, din punct de vedere creștin și uman, nu este permisă. Nu există scuza că, pentru a salva un stadion, trebuie omorâți pasagerii dintr-un avion întreg, fără încercarea de a-i evacua. Așadar, și procuroarea greșește.
Nu voi aminti dintre actori decât pe Richard Balint, care e o surpriză în rolul avocatului Apărării, chiar și în rol negativ. Fără să fi văzut încă celălalt spectacol, pot spune și după acesta că își merită premiul Uniter. Ale Țifrea joacă credibil asistenta medicală căreia îi moare soțul în avion, cu o durere mută, neexteriorizată. Nu am înțeles personajul grefierei, actrița care stă și doar scrie, fără să rostească niciun cuvânt, practic făcând figurație, sau nici atât, nu are rost să scriu că nu au convins nici cel din rolul criminalului care a jucat pe naivul, atâta timp cât toți l-am declarat vinovat, în afară de autorul piesei și cele două actrițe, la fel de neconvingătoare din spectacol, care l-au declarat nevinovat, spre nemulțumirea totală a celor cărora le-a fost oferit produsul artistic. Nu înțeleg mesajul spectacolului, în acest caz, decât că ar apăra nazismul. Aici nu e vorba de cifre, ci de vieți umane. Fiindcă am fost întrebați și noi unde eram când au fost spulberate turnurile gemene, întâmplător, eram chiar în teatru. Pentru unii din noi, acest loc înseamnă mai mult decât unul de distracție. Așadar, nu văd de ce s-ar încuraja astfel de mesaje, proliferarea crimei colective ca scuză pentru salvarea altor oameni. Nu există unii mai presus de alții. Cam atât, de data asta.
