PREȘEDINTELE SENATULUI, TEODOR MELEȘCANU, A DEMISIONAT LUNI DIN FUNCȚIE
„Am decis să mă retrag din funcție, deși nu a fost publicată decizia CCR", a spus Meleșcanu la tribuna Senatului.
Demisia vine după ce, pe 22 ianuarie, Curtea Constituțională a stabilit că este neconstituțională alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului.
Ulterior, el a declarat că își va asuma prerogativele funcției până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR și a motivării acesteia.
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că social-democrații îl vor susține pe Titus Corlățean pentru a prelua funcția de președinte interimar al Senatului până când va fi publicată motivarea Curții Constituționale cu privire la Teodor Meleșcanu.
Propunerea lui Titus Corlățean urmează să fie votată și de grupul parlamentar al PSD de la Senat.
De asemenea, președintele PNL, premierul Ludovic Orban, a anunțat că liberalii o vor susține pentru această funcție pe Alina Gorghiu, iar USR - pe Vlad Alexandrescu.
MINISTERUL EDUCAȚIEI - NOI PRECIZĂRI LEGATE DE GRIPĂ: 3.466 DE ELEVI DIN ȚARĂ - AFECTAȚI DE SUSPENDAREA CURSURILOR
Suspendarea parțială sau integrală a cursurilor în mai multe unități de învățământ din țară din cauza gripei afectează, în prezent, 3.466 de elevi, informează, luni, Ministerul Educației și Cercetării.
Potrivit sursei citate, această cifră nu reprezintă numărul copiilor bolnavi.
Sunt vizate unități școlare din 8 județe și municipiul București.
Astfel, în județul Argeș, o unitate de învățământ este închisă integral, în București - 23 de unități de învățământ, cursurile sunt suspendate, închise parțial, în județul Cluj - o unitate de învățământ închisă parțial, în județul Giurgiu - o unitate de învățământ închisă integral, în județul Iași sunt două unități de învățământ închise parțial, în Ilfov - o unitate de învățământ închisă parțial, în Neamț - o unitate de învățământ închisă integral, în județul Olt - o unitate de învățământ închisă parțial, în județul Sibiu - o unitate de învățământ închisă parțial.
PREȘEDINTELE IOHANNIS SE ÎNTÂLNEȘTE LA BRUXELLES CU PREȘEDINTELE CONSILIULUI EUROPEAN; DISCUȚIILE VIZEAZĂ BUGETUL UE
Președintele Klaus Iohannis va avea vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
Potrivit Administrației Prezidențiale, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Întâlnirea face parte din seria de reuniuni pe care președintele Consiliului European, Charles Michel, le are cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a
Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.
Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către președintele Consiliului European cu scopul obținerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul șefilor de stat și guvern din Uniunea Europeană.
INSP: 14 PERSOANE AU MURIT DIN CAUZA GRIPEI
Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns la 14, a anunțat, luni, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.
Ultima persoană care a decedat din cauza gripei este o femeie în vârstă de 90 de ani, din județul Mureș.
Femeia avea condiții medicale preexistente, nu fusese vaccinată antigripal și a fost confirmată cu virus gripal tip A, subtip H3.
AURESCU - 11 ANI DE LA FINALIZAREA PROCESULUI PRIVIND DELIMITAREA ÎN MAREA NEAGRĂ România a dovedit că are maturitatea și expertiza necesare în dreptul internațional al delimitărilor maritime, pe care este în continuare deschisă să o împărtășească și altor state, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul aniversării a 11 ani de la finalizarea, în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ), a procesului privind delimitarea în Marea Neagră.
Ministerul Afacerilor Externe a subliniat, într-un comunicat de presă transmis luni, că Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat un succes diplomatic important, prin recunoașterea jurisdicției și a drepturilor suverane ale României cu privire la 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră.
„Alături de colegii mei de echipă, formată preponderent din experți români, am demonstrat că munca realizată profesionist, perseverent, argument cu argument, are capacitatea să ne conducă eforturile la bun capăt și să producă rezultate cu impact național și internațional. Hotărârea dată de Curte a arătat, la rândul său, că România are oamenii și capacitatea să își susțină interesele cu fruntea sus, în cele mai înalte foruri internaționale și, în final, să aibă câștig de cauză. România a dovedit că are maturitatea și expertiza necesare în dreptul internațional al delimitărilor maritime, pe care suntem în continuare deschiși să o împărtășim și altor state", a declarat Aurescu, fost agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție, în perioada 2004-2009, care a condus pledoariile țării noastre în acest caz.
Potrivit MAE, în urma acestui proces, care s-a derulat pe durata a mai mult de patru ani, țării noastre i-au revenit aproape 80% din suprafața de platou continental și zonă economică exclusivă din bazinul de vest al Mării Negre aflată în dispută în fața CIJ, ceea ce reprezintă „prima și unica" extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918.
„Hotărârea Curții, adoptată cu unanimitate, ceea ce a reprezentat o premieră în istoria CIJ, a devenit un punct de referință pentru soluționarea diferendelor internaționale pe cale pașnică în domeniul delimitărilor maritime, fiind citată consistent în jurisprudența CIJ și a altor instanțe internaționale, precum și în doctrina dreptului internațional în materie", se arată în comunicatul MAE.
Conform acestuia, hotărârea a marcat o serie de premiere atât pentru țara noastră, cât și la nivel internațional, fiind prima din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de cei 15 judecători, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negociere.
