Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut (2019), în România s-au înregistrat peste 30.000 de divorțuri, respectiv un divorț la fiecare 4 căsătorii încheiate. Spre comparație, în primul an de după Revoluție (1990), s-a înregistrat un divorț la 6 căsătorii încheiate, ceea ce înseamnă că, în prezent, românii renunță mult mai ușor la viața de familie, mai ales că au la dispoziție mai multe căi de separare definitivă între soți (divorț administrativ - la primărie, la notar sau, desigur, în instanță).
Datele INS mai arată că anul trecut, față de ultimii 5-6 ani, a crescut destul de mult ponderea divorțurilor la grupa de vârstă (a soțului) de 40-44 de ani, 45-49 ani, 50-54 de ani, în ritm mai lent urcând și divorțurile din grupele de vârstă mai avansate (54-59 ani și peste 60 de ani). Prin urmare, dacă se simt nefericiți în familie, românii nu ezită să pună capăt căsniciei, indiferent dacă au copii mari, nepoți sau strănepoți.
Totuși, anul trecut, cele mai multe divorțuri s-au înregistrat în cuplurile tinere, respectiv la grupele de vârstă a bărbaților de 30-34 de ani, 35-39 de ani și 40-44 de ani, ceea ce demonstrează că multe cupluri se destramă la câțiva ani de la nuntă, partenerii nefiind dispuși să suporte frustrările aduse de viața în doi.
Printre motivele invocate la divorț, se regăsesc cam aceleași cauze generale, diferența depinzând de cine depune plângerea, soțul ori soția. De obicei, soția numește clar motivele de divorț (infidelitate, alcoolism, violența fizică și psihică, părăsire de domiciliu).
Soții se dovedesc a fi mai discreți, ei invocând “neînțelegeri ireconciliabile”, sub care se ascund, de obicei, plictiseala, “dorul de tinerețe” prin găsirea unei partenere mai fragede decât soția oficială, dar și sentimentul că și-a achitat responsabilitățile față de familia inițială (și-a ajutat copiii cu educația, cu nunta, cu stabilirea acestora la casa lor), iar acum a venit vremea să mai trăiască și pentru ei...
