Procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de persoane, pentru evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, după ce ar fi cauzat un prejudiciu statului de aproape 80 de milioane de lei, prin intermediul unor societăți de distribuție de legume și fructe.
“S-a reținut faptul că, în perioada 2009-2012, reprezentanții legali ai două societăți comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziționat marfă din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive”, se arată într-un comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) transmis, miercuri, AGERPRES.
Astfel, angajații societăților negociau prețul, comandau marfa și asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele societății, folosind pentru aceste operațiuni societățile comerciale puse la dispoziție de șase complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăților, în mod nereal, a unor achiziții interne.
Societățile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obținerea unui profit (de esența activității comerciale), ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarilor, astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceștia a unor achiziții interne.
Dacă societățile ar fi înregistrat în contabilitate achizițiile intracomunitare, ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacționare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat.
În schimbul unor comisioane, reprezentanții societăților interpuse le puneau la dispoziția clienților care doreau să facă achiziții intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar și beneficiarul real al mărfii.
Societățile interpuse aveau, în general, asociați și administratori cetățeni străini, care aveau reședința în România, doar pentru perioada necesară înființării societății, după care părăseau teritoriul țării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite în vederea efectuării de operațiuni comerciale.
Aceste societăți erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat și nu depuneau declarațiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetățeni străini, care figurau ca asociați sau administratori la zeci și chiar sute de firme și care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activității societății.
Pentru o parte dintre societățile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezența administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.
Societățile cu comportament de tip “fantomă”, interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar și societățile beneficiare ori nu au funcționat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați.
“Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură și utilizate exclusiv pentru primirea corespondenței. Societățile erau înființate, de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetățenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracțional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani”, arată sursa citată.
Majoritatea persoanelor care figurau ca asociați sau administratori ai societăților comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înființării societăților comerciale, după care au părăsit teritoriul țării, fie au avut o situație financiară modestă și nu au locuit la adresele de domiciliu/reședință.
În situațiile în care asociații/administratorii au fost identificați, aceștia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăților comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracțional.
Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii până la concurența prejudiciului reținut.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.
