Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 este un nou semnal de alarmă pentru autoritățile din România. Datele făcute publice de Comisia Europeană arată că deși la nivelul Uniunii Europene a scăzut numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, în România situația este în continuare dramatică. Este țara cu cele mai multe victime, iar cauza principală este lipsa infrastructurii. Pe drumurile ciuruite de gropi, “cârpite” din loc în loc, cu zone periculoase fără balustrade, un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerată este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic. Comisarul european pentru transporturi și-a pus speranțele în investițiile în sectorul transporturilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Pentru proprietarii de autoturisme din România facturile de la service-urile auto sunt o realitate permanentă. Aceste afaceri s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie și tot se stă la coadă și se fac programări. Asta pentru că defecțiunile provocate de drumurile proaste sunt nelipsite. Mai grav este că incidențele rutiere au ca rezultat și pierderi de vieți omenești. Realitatea pe care o trăim zilnic o reflectă și cifrele Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. 18 800 de persoane și-au pierdut viața în urma unor accidente rutiere, în cursul anului trecut, mai puține decât în 2019, la nivel european, căci în România situația rămâne critică. Numai în ultimele două săptămâni s-au produs zeci de accidente grave, în care și-au pierdut viața 30 de oameni, între care și câțiva copii. La sfârșitul săptămânii - 20, 21, 22 iulie 2019 - au murit în accidente auto grave 24 de persoane, dintre care trei copii.
Comisarul pentru transporturi precizează că: “În 2020, pe șoselele europene au fost cu 4.000 de victime mai puțin față de anul precedent.
Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime - 85 la 1 milion de locuitori. România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investițiile în transporturi, prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră”.
Ce investiții prioritare cuprinde PNRR?
Speranța moare ultima. Așadar, ce planuri au autoritățile române pentru sectorul transporturilor prin PNRR? Documentul prevede un buget de 4,5 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport rutier și autostrăzi. Plecăm la drum cu o infrastructură sub-dimensionată, poluantă și slab întreținută, cu zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Iată câteva dintre propunerile și soluțiile identificate în PNRR: - creșterea capacității administrative, a guvernantei corporative (CNIR și CNAIR); - investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore, în special pe următoarele tronsoane: A7; A8; A1 - secțiunea Lugoj-Deva; A3; legătura între Autostrada A1 - Timișoara - Aeroportul Timișoara; legătura Slobozia - Drajna Nouă - Autostrada A2; legătura Călărași - Drajna Nouă - Autostrada A2; legătura DN1 - Aeroport Henri Coandă - Autostrada A3/A0; - sisteme inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere; - dezvoltarea unui centru de management al traficului; - sisteme de informare a utilizatorilor; - interoperabilitatea sistemelor de transport; - stații de reîncărcare electrice; - măsuri de siguranță pasivă - bariere și atenuatoare de impact; iluminare pe timp de noapte; - pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre și sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.
AUTOR: RIȘCO.RO, completat cu date la zi de IOAN HUSAR
