ORTOREXIA, SAU CÂND “MÂNCATUL SĂNĂTOS” DEVINE O ADEVĂRATĂ BOALĂ...

Ortorexia nervoasă este o tulburare de alimentație care implică obsesia pentru “mâncatul sănătos” și o nutriție optimă * Cauzele exacte ale ortorexiei nu sunt bine cunoscute, dar au fost identificați anumiți factori de personalitate și de risc profesional (actori, personal medical, sportivi ș.a.) * O preocupare constantă pentru alimentația sănătoasă poate avea efecte psihologice negative și este legată de afectarea funcției creierului * Modelele rigide de alimentație, gândurile legate de “meniul perfect” și sentimentele de superioritate morală pot avea efecte sociale negative

Ortorexia este obsesia sau dependența de “alimentația sănătoasă”, o tulburare cu urmări potențial grave, care pot afecta starea generală de sănătate. Cuvântul provine din grecescul “orthos” - “corect” și “orexis” - poftă/apetit.

Termenul a fost folosit pentru prima dată de medicul californian dr. Steven Bratman și a fost acceptat de mulți profesioniști din domeniul medical, pentru a caracteriza persoane care, din dorința de a mânca “sănătos” și “curat”, își stabilesc regimuri alimentare severe, adesea... nesănătoase, ba dimpotrivă.

Nu este vorba de un diagnostic oficial, precizează experții în nutriție, dar ideea de bază este că fenomenul include obiceiuri alimentare care resping o varietate de produse pentru că nu sunt suficient de “curate”. În cele din urmă, aflate în căutarea unor alimente “sănătoase”, persoanele cu ortorexie ajung “să sară” peste mesele principale fiindcă, în opinia lor, acestea nu îndeplinesc standardele rigide pe care și le impun singure.

SIMPTOME

Persoanele cu ortorexie prezintă:

* Grijă excesivă cu privire la calitatea mâncării. Nivelurile ridicate de îngrijorare cu privire la calitatea și sursa alimentelor pe care le consumă pot duce la anxietate.

* Evită mesele în familie sau la restaurant, nu consumă alimente preparate de alții, de teamă că acelea pe care nu le pregătesc ele singure nu le vor îndeplini standardele autoimpuse. Un meniu pregătit de alții li se pare de-a dreptul “dezastruos”.

* Frica de boală. Persoanele își fac griji cu privire la cât de “curate” sunt produsele sau dacă nu cumva sunt “rele” pentru sănătatea lor.

* Semne fizice de malnutriție. Limitând varietatea de alimente pe care le consumă, este posibil ca aceste persoane să nu beneficieze de toate elementele nutritive de care au nevoie. Ca urmare, pot pierde în greutate, fără a-și propune, neapărat, acest lucru.

* Studierea alimentelor devine o obsesie: una este să petreci câteva minute citind eticheta despre ingredientele unui produs, și cu totul altceva să navighezi ore întregi pe internet pentru mai multe informații, cu gândul la calitatea mâncării și planificându-ți “meniul corect”.

* Refuzul de a consuma o gamă largă de alimente. Este normal să evităm unele mâncăruri, deoarece nu ne place gustul lor sau felul în care ne fac să ne simțim. Dar persoanele cu ortorexie s-ar putea să renunțe la categorii întregi de alimente: carne, produse lactate, cereale, alimente cu conservanți, gluten sau zahăr, sau, pur și simplu, la toate alimentele care nu li se par “sănătoase”.

* Sunt extrem de critice față de alegerile alimentare ale prietenilor, dar, în același timp, nu au nicio explicație rațională pentru propriile lor opțiuni.

* Se plasează într-un cerc vicios: preocuparea excesivă pentru mâncare le face să oscileze între grija față de propria persoană și vinovăția de a-și modifica și restricționa regimul alimentar.

Nutriționiștii atenționează că, dacă preocuparea față de o alimentație de calitate nu este periculoasă și nu reprezintă o problemă în sine, pentru unele persoane fixarea pe alimentele “sănătoase” se poate transforma intr-o obsesie.

CAUZE ȘI FACTORI DE RISC

Oricine poate suferi o tulburare alimentară. Deși cauzele și factorii de risc variază de la o persoană la alta, acestea se împart în trei grupe principale:

* Biologice: o rudă apropiată care suferă de o tulburare de alimentație, antecedente privind regimul alimentar, diabet de tip I.

* Psihologice: perfecționism, nemulțumire față de propriul corp sau antecedente de anxietate.

* Sociale / culturale: persoana este tachinată sau “arătată cu degetul” fiind considerată prea grasă; existența unor traume familiale care se întind pe parcursul mai multor generații (cum este cazul unor supraviețuitori ai Holocaustului); obsesia de a avea “un corp ideal”.

În acest moment, nu există criterii oficiale pentru a pune un diagnostic, deoarece ortorexia nu este inclusă în DSM-5 - liniile directoare pe care medicii le folosesc pentru a diagnostica problemele de sănătate mintală.

Cu toate acestea, medicii atenționează că, o dietă restricționată poate duce la malnutriție, scădere severă în greutate sau alte probleme medicale, inclusiv la boli mintale precum schizofrenia; de asemenea, poate cauza probleme privind relațiile sociale, la locul de muncă sau la școală.

Ortorexia poate implica si o serie de informații eronate pe care persoana le are în domeniul nutriției, de aceea consultarea unui specialist poate corecta aceste neînțelegeri și ajuta în crearea unui model de alimentație și în îmbunătățirea relației cu mâncarea. Această relație presupune evitarea de a eticheta alimentele ca fiind “bune” sau “rele” și că un aliment sau altul nu ne va ruina starea de sănătate și regimul alimentar.

“Cheia problemei este să recunoașteți că, deși consumul de alimente sănătoase este bun pentru dvs., felul în care faceți acest lucru vă poate provoca mult rău. Mai mult, regulile pe care vi le impuneți vor deveni tot mai dure, odată cu trecerea timpului. Va trebui să vă pregătiți pentru a vă schimba acest mod de a gândi”, sunt de părere nutriționiștii, conchizând că o relație sănătoasă cu mâncarea implică echilibrul, adică a consuma cu moderație din toate grupele alimentare. (surse - webmed.com, healthline.com)

Lasă un comentariu