În Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) sunt incluse o serie de reforme din mai multe sectoare, cu aplicabilitate atât la nivel național, cât și local, inclusiv la nivelul județului Mureș, se arată în răspunsul ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Florin Cîțu, la interpelarea adresată de către deputatul de Mureș Dan Tănasă. Aceste reforme, se precizează în document, presupun însă atât modificări legislative, cât și investiții care vor fi selectate/aprobate de către ministerele coordonatoare de reforme, întrucât “în acest moment nu toate investițiile finanțate prin PNNR sunt identificate și menționate, ci vor decurge din implementarea măsurilor prevăzute în noua legislație sau în strategiile adoptate”.
Ministrul afirmă că unitățile administrativ-teritoriale (UAT) sunt eligibile în cadrul mai multor componente ale PNNR, “însă nu au o alocare predefinită”, UAT-urile putând aplica pentru finanțare în cadrul mai multor componente. Printre investițiile unde pot aplica UAT din județul Mureș se numără: Managementul apei (extinderea sistemelor de apă, colectarea apelor uzate, sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente) * Managementul deșeurilor * Valul renovării (instituirea unui fond pentru finanțarea lucrărilor de îmbunătățire a eficienței fondului construit existent, renovare integrată a clădirilor rezidențiale multifamiliale) * Transformarea digitală (scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competențe digitale, modernizarea și extinderea acestora) * Turism și cultură (restaurare/reabilitare a castelelor, bisericilor de lemn, caselor tradiționale etc.) * Sănătate (reabilitarea și dotarea a 3.000 de (asocieri de) cabinete ale medicilor de familie și a cel puțin 30 de ambulatorii, construcția de centre comunitare integrate etc.) * Reforme sociale (crearea unei rețele de centre de zi pentru copii în situații de risc) * Educație (schemă de granturi pentru construirea, de către operatori publici, a 110 creșe, pentru facilitarea revenirii părinților în câmpul muncii; dotarea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic; infrastructură școlară și universitară, cămine, cantine, baze sportive, spații de lectură ș.a.)
Investițiile care vizează, punctual, județul Mureș sunt doar trei: centre integrate de colectare separată a deșeurilor pentru aglomerări urbane; construcția autostrăzii A8 - Târgu-Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț (Moțca) (59 km); Muzeul Fotografiei și Tehnicii Foto.
“Nu negăm importanța unor spații dedicate culturii și cu atât mai puțin a infrastructurii rutiere, însă este absurd să ne limităm la astfel de investiții, demonstrând o lipsă acută de transparență și de viziune din partea administrației județene. Trecând peste faptul că autostrada reprezintă un proiect național, deci fără o contribuție notabilă a Consiliului Județean, observăm că proiectul magnific de înființare a unui muzeu al fotografiei dăunează chiar comunității locale, în loc să aducă adevărate beneficii. Mai exact, afaceri locale în care s-au investit sume considerabile vor fi înlăturate din spațiul vizat pentru implementarea acestui muzeu, fiind ignorată tragedia unor persoane care își vor vedea investițiile irosite, locurile de muncă pierdute și anii de sacrificii aruncați în van. La acestea se mai adaugă viitoare centre de colectare selectivă a deșeurilor, fără a ni se menționa însă unde, când și cum vor fi amplasate” comentează deputatul Dan Tănasă răspunsul ministrului de resort, întrebându-se: “Rămânem un județ muzeu?”
“Este foarte ușor să constatăm faptul că Mureșul suferă din cauza poluării, a lipsei de infrastructură și a tehnologiilor verzi, precum și din cauza pericolului demografic rezultat tot din deficiențele economiei locale. Fără centuri ocolitoare în principalele municipii, fără o rețea de cale ferată modernizată, cu o structură spitalicească afectată de îmbătrânire și cu investiții întârziate în zona rurală, dacă autoritățile nu vor lua în serios importanța și șansa oferită de aceste fonduri, județul va rămâne din nou în urma altor administrații concentrate pe scrierea de proiecte dedicate dezvoltării autentice. Nici urmă de planuri care să integreze tehnologii moderne, digitalizare și protecție a mediului, adică tocmai domeniile în care s-au alocat cele mai consistente procente din acest plan”, conchide acesta.
ILEANA SANDU
