În ultima săptămână, într-un creșcendo amenințător, președintele S.U.A., Joe Biden, l-a avertizat din nou (evaziv) pe președintele Rusiei, Vladimir Putin: “O invazie militară în Ucraina ar putea cauza o mare suferință omenească; în consecință, S.U.A. vor lua o hotărâre categorică”. În ziua precedentă, Biden precizase că în această situație, Nord Stream 2 nu va mai exista.
De când a început conflictul, Biden, care a susținut clar suveranitatea Ucrainei, a sugerat faptul că S.U.A. nu au dreptul de-a interveni direct în conflict, precum în cazul unui stat aparținând blocului militar NATO.
Pe de altă parte, Kremlinul a accentuat, din nou, că propunerile S.U.A. nu au luat în seamă preocupările majore ale Moscovei. Strategia și nonșalanța lui Putin deconspira faptul că președintele rus nu dorește neapărat o intervenție în Ucraina, care ar fi stârnit oprobriul celor din jur, întărind în același timp unitatea Europei cu S.U.A., ci are un plan B cu metode mai puțin invazive. Să nu uităm și atitudinea categoriei de cetățeni ucraineni, care nu au uitat că ei sunt așa-numiții “ruși mici”, iar Kievul a reprezentat leagănul cnezatelor rusești (Rusia Kieveană).
Actorul și boxerul. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, fostul actor, a declarat: “Știu ce ne așteaptă, dar nu sunt de părere că este cazul să se creeze panică și nici să fie alimentată această idee din partea occidentului”. Vitali Kliciko (tatăl ofițer rus), primarul Kievului, unul dintre liderii Maidanului (Rev. Portocalie-2004), e hotărât să lupte împotriva lui Putin, care “va suporta consecințele, Ucraina făcând față unui conflict armat”. De fapt, fostul campion mondial la categoria grea (a luptat sub culorile germane și apoi ucrainene) se crede în ringul de box. De curând s-a arătat extrem de nemulțumit de faptul că “Prietenii nemți nu vor să acorde ajutor militar Ucrainei”.
Intervenția Cancelarului Germaniei. După o scurtă vizită în Kiev, social-democratul Olaf Scholz se prezintă protocolar la Moscova, dar evident, cu intenția de a dezamorsa tensiunea creată de conflictul ucrainean. După depunerea “coroanei” la “Monumentul Soldatului Necunoscut” urmează discuțiile cu Vladimir Putin, care durează peste 4 ore.
Din sumarul conferinței de presă, Scholz declară:
- Vom face eforturi să rezolvăm conflictul pe cale diplomatică;
- Problema nu este Ucraina, ci relația Rusia-NATO;
- Securitatea poate fi garantată numai împreună cu Rusia;
- Suntem pregătiți să cooperăm cu partenerii din UE, din NATO și Rusia;
- Se va garanta, cel puțin pentru o perioadă de timp, că Ucraina nu va intra în blocul militar;
- Se va reevalua tratatul Minsk II și statutul celor două provincii ucrainene, Donețk și Lugansk;
- Ne bucurăm să aflăm că retragerea parțială a trupelor rusești de la granița cu Ucraina a început deja; și altele...
Putin reiterează o serie de pretenții deja cunoscute, elogiind colaborarea cu Germania pe plan politic și economic, amintind (în glumă) prerogativele de care profită nemții (exemplu, prețul extrem de ieftin al gazului etc...). Printre altele, subliniază respectul pe care-l are față de fostul cancelar Gerhard Schröder, președintele Consiliului de Supraveghere al Gazpromului (Scholz se distanțează de această chestiune).
Un rol important în reușita intermedierii conflictului îl are și președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier (a sprijinit consecvent intrarea României în UE), care a transmis în prealabil un mesaj pentru Putin: “Ridicați lațul de la gâtul Ucrainei!”
Un lucru este cert. Dacă Trump ar fi fost președintele S.U.A., situația nu ar fi escaladat astfel. Cu toată conduita sa reprobabilă, Trump nu a pledat pentru război (“Ce căutăm noi în Afganistan?”), iar Putin s-ar fi înțeles cu acesta. La prima întâlnire i-a oferit o minge (de fotbal) spunându-i: “Domnule președinte mingea este în terenul dumneavoastră”. Trump a înțeles mesajul.
TUDOR A. GELU Corespondență din Germania Frankfurt/ Main
