- Domnule Stelian Doru Cătană, cine a fost Florea Bogdan și prin ce este personalitatea sa atât de importantă pentru municipiul Reghin?
- La 146 de ani de la nașterea inginerului Florea, merită să readucem în actualitate cine a fost acest om și care au fost capodoperele de care comunitatea reghineană s-a bucurat ori se bucură astăzi, datorită acestei personalități care a avut un rol extrem de important în dezvoltarea economică, culturală și educațională a Reghinului. Florea Bogdan a fost una dintre somitățile născute pe câmpie, care s-a impus prin calitățile sale remarcabile în dezvoltarea județului Mureș, a susținut meseriașii din zonă, a contribuit la redactarea Reformei Agrare, în calitate de parlamentar, a făcut expertize urbariale pentru Judecătoria Reghin, măsurători topografice și planuri de construcții pentru reședințele a mii de cetățeni din Reghin și împrejurimi; nu în ultimul rând, el a oferit țăranilor, de pe toate văile, posibilitatea să-și școlarizeze copii, în cadrul primului Liceu Românesc de Stat din Reghin.
- Poate ne oferiți și alte câteva amănunte din biografia domnului Florea Bogdan...
- Florea Bogdan s-a născut în Fărăgău, la 19 martie 1876, într-o familie țărănească, cu tradiții pașoptiste. A absolvit școala primară în satul natal, apoi și-a continuat studiile la Școala Confesională Greco-Catolică din Reghin, Gimnaziul Greco-Catolic din Târgu-Mureș, Blaj și Năsăud. În 1899, a absolvit Universitatea Politehnică Regală, din Budapesta, obținând titlul de “inginer universal”. A obținut, de asemenea, diplome în matematică, mecanică, geodezie, construcții de case, poduri, șosele, căi ferate, arhitectură și topografie.
- Totuși, ce anume leagă, în mod expres, această personalitate de municipiul Reghin?
- Din 1902, domnia sa s-a stabilit la Reghin, unde și-a deschis primul birou tehnic de topografie. În anul 1911 a înființat Banca Poporală pe Acțiuni “Cerbul”, destinată îndeosebi țăranilor de pe Câmpie. Din anul 1912, a fost membru fondator și președinte al “Societății Meseriașilor din Reghin”, apoi a devenit membru fondator al “Reuniunii Învățătorilor Români” și a fost ales membru pe viață al “ASTREI” Reghin. În 1915, în timpul Primului Război Mondial, a dezertat din armata Austro-Ungară și a ajuns primul voluntar ardelean în armata română, care a participat la campania de eliberare a Transilvaniei. În 1918, a lucrat ca traducător, la Marele Stat Major din București, unde a întocmit “Planul orașului București” și “Harta românilor de pretutindeni”. Din 1919, a fost ales deputat de Reghin, în primul Parlament al României reîntregite. În anul 1920 a fost reales în parlament unde a continuat să susțină reclamațiile celor nevoiași, fiind totodată promotorul Reformei Agrare, din postura de membru în comisia ce hotăra asupra amendamentelor. În toamna anului 1920, a înființat primul Liceu românesc de Stat, în Reghin, actualmente Colegiul “Petru Maior” din municipiu, școală care anul acesta va împlinii 102 ani de existență. Anul 1923 aduce înființarea primei publicații de presă, în limba română, un săptămânal intitulat “Glasul Poporului”, urmată de prima librărie și prima tipografie românească. În 1926, a devenit primul om politic român din Reghin, prefect al județului Mureș. S-a stins din viață la 9 noiembrie 1965, la Reghin.
- Cum este, astăzi, cinstită memoria acestui ilustru înaintaș, în municipiul Reghin?
Pe 21 mai 2003, inginerul Florea Bogdan devine patronul spiritual al fostei Școli Generale nr. 6, care îi poartă astăzi numele: Gimnaziul “Florea Bogdan”. Consiliul de administrație al școlii, precum și Consiliul profesoral au hotărât atunci alegerea numelui “Florea Bogdan” tocmai datorită personalității complexe a acestui reghinean care, prin inteligență și muncă, a reușit să intre în istorie ca inginer, om politic, militar, industriaș, ziarist, scriitor și întemeietorul primului liceu românesc la Reghin.
CORNEL GROZA
