IN MEMORIAM LAZĂR LĂDARIU - LA CASA IANCULUI

Distribuie pe:

Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu”, filiala Mureș, și-a respectat așa cum se cuvine statutul său, și anume acela de a comemora momente, fapte, personalități românești, care, prin ele însele, au ținut și țin încă în viață mereu vie ideea românismului, a patriotismului autentic, curat, fără excese, pentru a menține unite nația și țara în furtuna timpurilor, atât de potrivnice pentru noi, toți.

Și în acest an, ca și în anii precedenți, în preajma marii sărbători creștinești de Buna Vestire (25 martie, ziua de naștere a celui care a fost Lazăr Lădariu), societatea a organizat omagierea marelui gazetar, poet, om de cultură, bunul creștin și patriot român, LAZĂR LĂDARIU.

Despre activitatea și personalitatea lui au vorbit: prof. dr. Valentin Marica, prof. dr. Vasile Dobrescu, dr. Mihai Tomșa, parlamentarul Adrian Moisoiu, ziaristul Popa Atanasiu, jr. Ioan Berța, iar în final i-au adus prinosul de recunoștință în versurile lor poeții: Mircea Dorin Istrate și Marcoci Dorian.

Redăm câteva din observațiile atât de bine evidențiate de distinșii vorbitori, despre omul, despre activitatea și opera lui Lazăr Lădariu:

Prof. dr. Valentin Marica a apreciat în următorii termeni poezia celui “plecat de-acum pe calea nemuririi sale”, Lazăr Lădariu, cel care a intuit atât de bine rostul poeziei ca putere de a “dăltui sufletul omului în piatra veșniciei, răstignindu-se în cuvintele sale, pentru nemurirea acesteia”. Cu fiecare vers de poezie, Lazăr Lădariu “a urcat în fiecare zi cărarea muntelui vieții”, vrând să le arate semenilor săi “calea cea dreaptă și adevărată pe care ei să o urmeze, fără a avea frica de a se rătăci”. Multe din poeziile sale sunt poezii ale “presentimentului morții”, moartea în sine fiind, însă, “o nouă renaștere a ființei umane”. El a scris mereu “o mare poezie pentru o nouă dimineață care va să vină”, asemănătoare cu poezia marilor noștri poeți români, cei care “ne-au înfiorat cu versul lor amărâtul nostru suflet”, pierdut mereu “în vălmășugul mincinoaselor vremi”, care au trecut peste noi. Cu această poezie spera Lazăr Lădariu ca ființa umană să intre “din timpul nostru rotitor, în marele tot (armonia universală) ca ființă simțitoare și rostitoare de adevăr”, iar poeziile copilăriei scrise de Lazăr Lădariu sunt “mâna cu care inima noastră se prinde de Raiul cel ceresc”.

În concluzie, domnul Valentin Marica ne îndeamnă să facem totul ca prin noi, “poezia și opera lui Lazăr Lădariu să călătorească prin lume cât mai mult timp și cât mai departe”, pentru veșnicirea lui și a noastră ca popor “izvorâtor de oameni mari”.

Prof. dr. Vasile Dobrescu ne-a vorbit, în termeni laudativi, despre personalitatea lui Lazăr Lădariu, de care l-a legat o lungă prietenie, caracterizându-l pe acesta ca fiind “un om integru, îndrăzneț, curajos, impetuos, consecvent în ideile sale”, un “naționalist iluminat, patriot înflăcărat desăvârșit”, care de multe ori era prea “răbdător și iertător multora”, dar nefăcând niciodată vreun compromis atunci când era vorba de “neamul și țara lui, cea atât de mult jertfitoare în toate vremile care au trecut peste ea”. Iar în calitate de redactor-șef al cotidianului “Cuvântul liber”, domnia sa a conchis că el a fost cel care a dat tonul și a imprimat, în vremea lui, conduita de urmat a ziarului.

Domnia sa ne-a mai reamintit drumul ascendent a lui Lazăr Lădariu în ale gazetăriei, poeziei, publicisticii, ca și cel al politicii, unde a vrut să ajungă în Parlamentul României doar ca “vocea lui cea plină de adevăr să se audă și să fie bine înțeleasă și acolo unde se pot lua marile decizii ale țării”. Pentru toate aceste mari și nobile calități umane, el va rămâne mereu viu în inimile noastre, ca și în ale celor care vor veni după noi.

Dr. Mihai Tomșa, ca prieten foarte apropiat de familia lui Lazăr Lădariu, a rememorat câteva date biografice ale vieții “celui dus la stele”, pentru ca de acolo, de sus, el să ne fie mereu “cea troiță veghetoare de conștiință românească, menită a ne fi îndreptarul necesar spre a nu rătăci calea adevărului și a dreptății”. Domnia sa ne-a adus aminte că Lazăr Lădariu a fost “copil de țară” și a rămas mereu legat toată viața de satul său natal în care a văzut lumina zilei, sat care l-a crescut, care l-a educat și l-a făcut OM, trimițându-l apoi în lume pentru ca făcându-se “om cu carte”, să nu uite niciodată “de tina, de ogorul ce i-a dat de-mbucătură, de sfintele datini și obiceiuri, de credința cea lecuitoare a tot și toate”, care i-au ținut lui, satului străbun de-aici și de aiurea, până nu de mult, veșnicia.

Ziaristul Popa Atanasiu, cel care “a prins” perioada de început a ziaristicii românești în județul Mureș, ne-a dat câteva detalii interesante despre drumul parcurs de “Cuvântul liber”, la început o simplă foaie culturală cu apariție neregulată, la ceea ce este acum acest cotidian, accentuând faptul că, în data 21.12.1989, vechiul ziar “Steaua Roșie”, organ al P.C.R., a fost primul ziar din România care a devenit liber și independent, sub titulatura cunoscută astăzi.

Domnul deputat Adrian Moisoiu ne-a reamintit câteva repere importante din activitatea de parlamentar român a lui Lazăr Lădariu: intervenții în plenul adunărilor, inițiative parlamentare, activitatea în comisia din care făcea parte etc., venind și cu o propunere, anume aceea ca întreaga publicistică, ca și părți din multitudinea de poezii ale lui Lazăr Lădariu, să fie adunate de cunoscători și publicate într-o antologie de înaltă ținută. Apoi, să se facă demersurile necesare ca numele lui să fie dat unei unități de învățământ, sau unei străzi din municipiul Tg. Mureș, cu atât mai mult cu cât el a fost și “Cetățean de Onoare” al acestei urbe.

Poeții Mircea Dorin Istrate și Marcoci Dorian au citit poezii în care l-au omagiat pe regretatul Lazăr Lădariu. Poeta populară Maria Matei din Ibănești a dăruit participanților la eveniment cartea sa “Iluminări”, editată în anul 2021, ca un omagiu adus lui Lazăr Lădariu. Frumos și nobil gest, mare și generos suflet de româncă.

Jr. Ioan Berța, inițiatorul acestei manifestări deosebite, a mulțumit invitaților și publicului care a fost prezent în număr foarte mare, miercuri, 23 martie, la Casa Memorială “Avram Iancu” din Tg. Mureș, îndemnându-ne și domnia sa să nu-l uităm nicicând pe Lazăr Lădariu, un om între oameni, prietenul nostru, al tuturor celor care l-au cunoscut.

ÎN ZI DE BUNA VESTIRE

LAZĂR LĂDARIU,un nume cât un munte, cu talpa bine înfiptă în glia strămoșească, tot scoborând în neamul său bun și răbdător până la Adamii de-nceput, pentru a-și lua de-acolo putere, crez, speranță spre a-și putea trece prin mincinoasa lume, iar cu fruntea stând înălțată înspre tăriile cerești, spre a sorbit mereu lumină, vis și visarea, harul dumnezeiesc ce i-a fost dat spre desăvârșire.

LAZĂR LĂDARIU, veghetorul ce s-a aflat în lumea noastră pentru a ne ține mereu trează conștiința de neam și țară, crezul în dreptul nostru de a fi aici ca urmași din veac în veac a acelora ce s-au înierbat în huma acestui pământ încă de la începutul lumii, cel care ne-a întărit mereu credința că tot aici vom fi de-a pururi până la sfârșitul lumii.

LAZĂR LĂDARIU, o puternică și ardentă conștiință națională izvorâtă din crezul său interior, din toate trăirile și simțirile sale pusă în fapte, în cuvânt, în vers, în rândul unei cărți, într-un articol de ziar, pentru a ne arăta nouă și lumii cum ar trebui să fim cu toții, deopotrivă, dacă vrem să ridicăm în cinste, în fală și în onoare, buna și răbdătoarea noastră, Maica România.

LAZĂR LĂDARIU, om între oameni, trist când simțea cu toată ființa lui tristețea și durerea neamului său, bucuros când se-mplinea vreo voie trebuincioasă undeva, omul cu vorba bună, cu un sfat înțelept, cu o încurajare, cu un îndemn, toate aflătoare din plin în țandăra gândului și în fântâna sufletului său, ținute acolo spre a le dărui celui care avea nevoie de ele.

LAZĂR LĂDARIU, ajuns la capăt de drum. A plecat dintre noi să se veșnicească în nesfârșirea timpului ca o stea străluminând necuprinsul, pentru a ne aduce mereu aminte că a existat. Abia acum când nu mai este îi vom simți lipsa, ne vom simți singuri și neajutorați în fața neprietenilor neamului acestuia, abia acum îl vom aprecia la justa lui valoare tocmai pentru că nu este și nu va fi încă o bună bucată de timp un altul care să-l înlocuiască.

Născut într-o sfântă zi de Buna Vestire, a trăit demn și frumos în robia cinstei și a adevărului, până când timpul lui n-a mai avut răbdare să ni-l mai lase încă aici, alături de noi, o vreme, spre a ne călăuzi pe încurcata cărare a vieții pe care o trăim acum. Dar așa cum a fost îl vom ține mereu minte în smerenia gândului nostru, ca și în fierbințeala unei spășite lacrimi, rugându-l pe Domnul nostru să îi facă cinstită parte în raiurile Sale.

Rămas bun, stimat dascăl, prietenul nostru, al tuturor celor care v-au știut, v-au apreciat și v-au prețuit deopotrivă, pentru tot și toate câte a făcut Domnia Voastră pentru noi, pentru neam și pentru țară!

MIRCEA DORIN ISTRATE, Președintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Mureș

Foto: Iosif Trif

Lasă un comentariu