Se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Ce sectoare produc cele mai multe deșeuri? Ce se face la nivel UE pentru reducerea acestora? Ce pot face consumatorii?
În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și acasă alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsește în gospodării.
Este necesar ca cetățenii să înțeleagă mai bine noțiunile de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. În același timp, aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna etichetele “a se consuma, de preferință, înainte de” și “data-limită de consum”.
Risipa alimentară: o chestiune economică, ecologică și etică
Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.
Ce face Parlamentul european și cel din România pentru reducerea risipei alimentare?
Deputații europeni au adoptat un raport care propune o serie de măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025 și 50% până în 2030. Cu acest obiectiv, Parlamentul repetă obiectivul pe care l-a fixat deja în pachetul de legi privind deșeurile, care a fost votat.
Risipa alimentară - o problemă majoră și în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite - FAO.
Ce este risipa alimentară?
În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condițiile de consum ajung la gunoi, în contextul în care milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. 1.3 miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, arată un studiu FAO.
Cum și unde se transformă în deșeuri mâncarea destinată consumului?
La producție, din pricina rezistenței scăzute a culturilor la intemperii, boli și dăunători; la vânzare, prin preferința magazinelor de a păstra mâncarea pe rafturi până când expiră în loc să o doneze
înainte de termen; la consumatorul final, din multiple motive: achiziționarea unei cantități peste necesarul zilnic din lipsa timpului sau ofertele promoționale de tipul “Cumpără trei produse și plătești doar două”.
Care sunt urmările acestui fenomen?
Ce înseamnă, de fapt, aruncarea și depozitarea necorespunzătoare a 1,3 miliarde de tone de mâncare?
Frigidere mai goale cu 30%; foamete în țările defavorizate; pierderi economice anuale de 1 trilion $; epuizarea resurselor necesare în producția alimentelor - terenuri agricole, apă și energie electrică; creșterea potențialului încălzirii globale ca urmare a gazelor cu efect de seră emise de hrana aruncată.
În acest context, avem de a face cu un triplu impact în lanț - economic, etic și ecologic.
Ce procent din fiecare produs pierdem anual?
Pentru a evidenția amploarea pe care o ia acest fenomen, FAO a furnizat procentele alimentelor risipite la nivel global, pe categorii: 30% din producțiile de cereale; 45% din producțiile de fructe și legume; 20% din producțiile de produse lactate; 20% din producțiile de carne; 20% din producțiile de semințe oleaginoase; 45% din producțiile de plante rădăcinoase.
Corelând procentele de mai sus cu fenomenul creșterii populației până la 8 miliarde de locuitori, este posibil să asistăm curând la o criză alimentară globală. Cererea crescută de hrană va depăși, în timp, cantitatea redusă de hrană care nu este afectată de fenomenul risipei.
Ce măsuri iau autoritățile pentru a stopa risipa alimentară?
Schimbarea stă în noi, spun autoritățile. Pentru a combate risipa alimentară, Comisia Europeană a lansat, în 2016, campania “Opriți risipa alimentelor”, prin care întreaga populație este încurajată să facă un efort minimal pentru a stopa risipa globală a alimentelor. Câteva dintre cele mai importante acțiuni sunt următoarele:
Planificați-vă cumpărăturile pentru a achiziționa doar produsele de care aveți nevoie; Verificați termenele de valabilitate; Calculați bugetul de care dispuneți, deoarece irosirea alimentelor înseamnă irosirea banilor.
În concluzie, stoparea acestui fenomen prin schimbări minore de comportament înseamnă hrană pentru întreaga populație, un mediu mai puțin poluat și, nu în ultimul rând, protejarea resurselor naturale de care avem atât de multă nevoie.
Sursa raport FAO
