Reticența guvernului german în privința livrării armamentului greu, de fapt justificată, pentru a nu stimula escaladarea războiului, a sporit nemulțumirea politicienilor ucraineni.
În acest context, s-a ajuns la animozități provocate de obrăznicia, în special a ambasadorului Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, care a depășit cu mult limitele cadrului diplomatic.
În faza inițială, discursul video al președintelui Ucrainei a avut efectul scontat de solidarizare în “Bundestagul german”, precum și în fața celorlalte parlamente, Zelensky adoptăndu-și discursul după situație (ex. “Drag popor român.... voi avea grijă de minoritatea română”, de care anterior nici nu știuse că există).
În prezența parlamentului german, politicianul ucrainean recurge la o analogie, amintind de actorul Ronald Reagen, care devenind președintele S.U.A., i s-a adresat lui Gorbaciov, președintele Uniunii Sovietice: “Domnule Președinte, dărâmați acest zid” (al Berlinului). Și anume: “Domnule Cancelar O. Scholz, dărâmați zidul dintre Germania și Ucraina”.
Cu diferite ocazii, Televiziunea germană a transmis în direct afirmațiile făcute de ambasadorul ucrainean la modul: “Treziți-vă nemți, această mare națiune”, “Noi luptăm pentru voi, pentru întreaga Europă, pentru întreaga lume, e obligația voastră să ne ajutați etc.”.
Dacă aceste declarații critice, adresate guvernului german, pentru că nu se angajează direct în războiul contra lui Putin, ultimele au devenit agresive, ieșite din comun: “Cancelarul Germaniei este «Cârnat ofensat» (Leberwurst)”. Cu două săptămâni în urmă, președintele F.W. Steinmeier urma să viziteze (împreună cu șefii de stat ai Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei) Kievul, dar a fost refuzat de Zelensky, fiind considerat “persona non grata”, pe motiv că a promovat ca ministru de Externe în guvernul Merkel o politică de apropiere față de Rusia.
În consecință, cancelarul O. Scholz, considerând că aceasta este o ofensă a declarat: “Este inadmisibil ca președintele german să fie tratat în acest mod, ca persoană indezirabilă, într-o țară care beneficiază de ajutorul militar și suportul financiar (aprox. 200 milioane dolari) în această situație critică de război.
Sub aspect diplomatic, chestiunea este foarte gravă. Conform uzanței, ambasadorul trebuie să dea explicații referitoare la reacția președintelui țării respective. Pentru jignirile aduse președintelui Steinmeier și cancelarului Scholz poate să fie chiar expulzat.
Ținând cont de situația deosebit de dificilă în care se află Ucraina, guvernul german a trecut cu vederea aceste ieșiri necontrolate.
În acest context, șeful opoziției F. Merz efectuează o vizită scurtă la Kiev pentru a dezamorsa conflictul creat, dar și pentru a-și consolida poziția în campania electorală.
Trebuie de asemenea menționat faptul că politicianul F.W. Steinmeier, un exemplu de corectitudine, a pledat întotdeauna în calitate de ministru de Externe pentru soluții pacifiste de rezolvare a litigiilor internaționale. A rămas un adversar al ultimatumurilor și un adept al colaborării dintre NATO și Rusia. El rămâne în istoria marilor conflicte, precum a fost cel între Israel și Iran, politicianul care a reușit să evite un război iminent.
Pe de altă parte, a avut o contribuție esențială și chiar decisivă (contra A. Merkel) la intrarea României în Uniunea Europeană, un prieten al țării noastre, și este îmbucurător să aflăm declarația făcută cu ocazia vizitei în România: “Mă bucur să mă aflu din nou între prieteni”.
P.S. Pentru cei din România care vor să-și formeze o părere fundamentată pe informații care vin direct de la sursă pot să consulte pentru amănunte cartea aflată la Biblioteca centrală din Tg. Mureș și la Librăria Eminescu: “Luptă pentru putere”- Ed. Eurocarpatică
TUDOR A. GELU, Corespondență din Germania Frankfurt/Main
