Un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă este disponibil la această oră în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosință complexă) adminis-trate de Administrația Națională “Apele Române” (ANAR), respectiv Hidroelectrica, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
Cantitatea de apă este în scădere de la 3,45 miliarde de metru cubi, cât era la începutul lunii iulie 2022, dar reprezentanții ANAR precizează că rezerva este suficientă pentru localitățile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață.
La ora actuală, coeficientul de umplere este de 70,04%, cu aproape 10% mai puțin comparativ cu luna iulie, când se situa în jurul valorii de 80%.
“Estimăm că, la sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 62%. În acest moment, din cele 120 de secțiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au înregis-trat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerințelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secțiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosințele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricții și utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare”, se arată în comunicatul citat.
În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricții pentru folosințe piscicole și irigații, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomița și Dobrogea-Litoral. De asemenea, pentru râurile interioare se aplică Planul de restricții în special pentru folosințele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
Specialiștii de la “Apele Române” fac apel la calm și responsabilitate socială și recomandă utilizarea rațională a resurselor de apă în direcția economisirii acestora. “Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor”, notează instituția.
La stația hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcționarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).
Pentru perioada următoare, hidrologii estimează că debitul fluviului Dunărea, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), va fi în creștere și va ajunge până la valoarea de 2.600 mc/s până la sfârșitul lunii august.
În ceea ce privește situația pe râuri, debitele au fost în creștere datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării, cu excepția râurilor din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii și inferioare ale Argeșului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului și Ialomiței și râurile din Dobrogea, unde au fost, în general, staționare. Pe de altă parte, pe Someșul Mic, Arieș, cursul superior al Prutului și pe cursul mijlociu și inferior al Someșului, debitele au fost în scădere.
PESTE 160.000 DE HECTARE DE PĂDURE, PROPRIETATEA STATULUI, AU FOST ÎNSCRISE ÎN CARTEA FUNCIARĂ
Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 de hectare, arată datele publicate, marți, de Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva.
Potrivit sursei citate, din acest total, 45.556 de hectare sunt înscrise de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.
De asemenea, Regia anunță că a întocmit și depus documentațiile pentru alte 141.221 de hectare de fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.
Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava (21,44%) și Direcția Silvică Satu Mare (18,64%).
“Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, precizează Romsilva.
RNP - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. 80% dintre suprafețele aflate în proprietatea statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.
ÎN ACEST AN, STATUL ROMÂN CÂȘTIGĂ PESTE 43 DE MILIARDE DE LEI DIN SCUMPIREA ENERGIEI
Statul român va câștiga în acest an peste 43 de miliarde de lei din taxele și dividendele plătite de sectorul energetic, ca urmare a majorării prețurilor, a afirmat, ieri, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, într-o întâlnire cu presa. “Furnizorii nu au primit până acum niciun ban drept compensare pentru perioada care începe în aprilie. Pentru perioada noiembrie - martie, primii bani i-am primit după șapte luni, acum au trecut patru luni de la începutul noii scheme, sperăm să primim banii mai repede decât în prima schemă. Aceasta deși legea spune că trebuie să primim banii în 45 de zile. Autoritățile spun că furnizorii au transmis greu informațiile, dar interesul nostru este să completăm repede și să luăm banii repede. Dacă am întârziat a fost din cauza neclarităților”, a afirmat Urluescu.
El a arătat că există o mare discrepanță între necesarul de decontare și sumele acordate la rectificarea bugetară.
“Din rapoartele ANRE și din declarațiile din presă, statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 - martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, sumă plătită în proporție de 99%. În primul trimestru al acestui an, statul ar urma să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adițional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum și 2,6 miliarde din dividende. Înmulțind cu patru, rezultă că pentru tot anul, statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că prețurile au crescut între timp față de primul trimestru”, a subliniat oficialul AFEER.
Pentru furnizori, situația este destul de dură, în condițiile în care băncile văd deja sectorul energetic ca fiind unul de risc.
“Suntem la patru luni de când a început OUG 27, iar băncile sunt supraexpuse pe sectorul energetic și deja văd energia ca fiind un sector de risc și costul creditării a crescut. Furnizorii garantează cu contractele, iar băncile spun că există riscul să nu se plătească banii înapoi, având în vedere întârzierea cu care statul decontează. Fiecare furnizor caută bani de unde poate să scoată, de la bănci, acționari, alte business-uri”, a completat Urluescu. El a arătat că în acest moment, Piața pentru Ziua Următoare, PZU, piața spot, unde prețurile sunt foarte mari acum, este cea mai lichidă piață de energie din România și nu poate fi închisă, așa cum s-a cerut în spațiul public.
În opinia asociației, ajutorul trebuie focusat doar pe consumatorii vulnerabili, odată cu scăderea TVA și accizei. “De asemenea, este foarte important să reducem risipa de energie. Nu confortul, ci risipa. Iar autoritățile ar trebui să vină cu o campanie în acest sens”, a completat Urluescu. (Agerpres)
SUPRAFAȚA AFECTATĂ DE SECETĂ A TRECUT DE 400.000 DE HECTARE
Suprafața agricolă afectată de secetă a urcat, ieri, la 413.145 de hectare în 34 de județe, conform raportării centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Potrivit sursei citate, din această suprafață, 206.794 hectare au fost cultivate cu grâu și triticale, 74.973 hectare cu porumb, 37.539 hectare cu floarea soarelui, 33.250 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.714 hectare cu rapiță, 8.987 hectare cu alte culturi, 7.652 hectare cu plante furajere, 5.213 hectare cu soia și 870 hectare cu mazăre.
Județele care au raportat până în prezent suprafețe afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.PRIM-MINISTRU: DISCUȚIE PE TEMA LISTĂRII LA BURSĂ A HIDROELECTRICA ȘI SALROM
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a discutat, luni, la Palatul Victoria, cu o delegație a Fondului Proprietatea, cu această ocazie fiind analizată evoluția investițiilor gestionate de FP și a fost prezentat stadiul pregătirilor pentru listarea la bursă a acțiunilor pe care acest fond le deține la companiile Hidroelectrica și Salrom, potrivit unui comunicat al Guvernului.
“Listarea celor două companii la Bursa de Valori București, susținută de Guvernul României, face parte din viziunea implementată la nivelul Executivului pentru a îmbunătăți guvernanța și transparența companiilor pe care le deține. Acest demers va contribui la dezvoltarea pieței locale de capital, care are un rol fundamental în dezvoltarea companiilor românești și accesul lor la finanțare care să le poată dinamiza investițiile. Consolidarea investițiilor va întări economia”, a declarat premierul, citat în comunicat.
Conform sursei citate, finalizarea cu succes a listării unui pachet consistent din acțiunile Hidroelectrica la Bursa de Valori București va permite României să îndeplinească la termen obiectivul stabilit în cadrul PNRR, la sfârșitul primului semestru al anului viitor.
AMBASADA SUA DE LA KIEV LE-A CERUT CETĂȚENILOR AMERICANI SĂ PĂRĂSEASCĂ UCRAINA
Îngrijorată în legătură cu posibilitatea tot mai mare a unor atacuri rusești în Ucraina zilele următoare, în jurul Zilei Independenței din această țară, Ambasada SUA la Kiev le-a cerut din nou cetățenilor americani să plece dacă pot face asta în siguranță, potrivit Reuters: “Departamentul de Stat are informații că Rusia își intensifică eforturile pentru a lansa atacuri asupra infrastructurii civile și unităților guvernamentale din Ucraina zilele viitoare”, a precizat ambasada pe site-ul său, într-un mesaj de avertizare.
“Ambasada SUA le cere cetățenilor americani să plece din Ucraina acum, folosind opțiunile de transport terestru privat aflate la dispoziție, dacă pot face asta în siguranță”, se precizează în atenționare.
La rândul ei, Ucraina a interzis celebrările publice în capitală, în cursul zile de azi, când se aniversează independența de sub conducerea sovietică, invocând o amenințare sporită a unui atac.
SUA ȘI RUSIA ÎȘI PASEAZĂ UNA ALTEIA RESPONSABILITATEA PENTRU TENSIUNEA ACTUALĂ CARE DOMINĂ SCENA INTERNAȚIONALĂ
La inițiativa Chinei, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o sesiune specială pentru a aborda Promovarea securității comune prin dialog și cooperare, dar dezbaterea a fost marcată de acuzații și reproșuri reciproce, îndeosebi între Rusia și puterile occidentale.
Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a denunțat încălcarea Chartei Națiunilor Unite de către Rusia prin invazia ei ilegală și neprovocată în Ucraina, reproșându-i, totodată, ignorarea încercărilor repetate ale altor țări de a găsi o soluție diplomatică la criză.
Ea a menționat că invazia Rusiei în Ucraina s-a soldat până în prezent cu zeci de mii de morți, a provocat o criză a refugiaților și a agravat securitatea alimentară în întreaga lume, dar de asemenea “a erodat principiile-cheie care au împiedicat izbucnirea de noi războaie mondiale”.
Omologul său rus, Vasili Nebenzia, a atribuit această situație exclusiv voinței Occidentului de a-și păstra hegemonia, precum și ceea ce el a calificat drept promisiuni false din partea NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice.
“NATO a continuat să se extindă inexorabil, aducându-și infrastructura militară din ce în ce mai aproape de frontierele noastre, inclusiv desfășurând sisteme de apărare antirachetă și arme ofensive. Toate acestea au generat o amenințare reală la adresa securității naționale a țării noastre”, a subliniat Nebenzia, conchizând că războiul actual nu este decât rezultatul acestor politici și afirmând că Ucraina “a fost sacrifi-cată” în această confruntare a SUA și aliaților lor cu Rusia.
SUA și Rusia se acuză reciproc și de slăbirea arhitecturii de neproliferare nucleară și de creșterea riscului privind un război nuclear.
În acest sens, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat din nou că riscul nuclear a atins cel mai înalt nivel din ultimele decenii' și că întregul sistem de securitate colectivă este în pericol.
(Agerpres)
