La aproape 60 de ani de la inaugurarea clădirii, Teatrul Național din Târgu Mureș are nevoie urgentă de investiții. Ministerul Culturii alocă doar bani pentru funcționare. Dovada că în anii '70 se construia bine este că edificiul, ridicat de TCM Târgu Mureș, funcționează și astăzi fără vreo altă investiție
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill, a avut o replică celebră atunci când i s-a prezentat bugetul regatului, cu zero lire în dreptul Ministerului Culturii, iar ministrul finanțelor s-a apărat spunând “Suntem în război....” . “Și atunci pentru ce mai luptăm?”, i-a răspuns Churchill. Celebra replică se potrivește situației în care se află Teatrul Național din Târgu Mureș a cărui voce rămâne neascultată la București. Numeroasele solicitări scrise de conducerea teatrului către Ministerul Culturii (cel care are în proprietate și administrare clădirea) pentru a se aloca fondurile necesare reabilitării și modernizării au rămas fără vreun răspuns. Directorul instituției, Gáspárik Attila, a acceptat, la o săptămână după ce a lansat un apel public la solidaritate pentru sprijinirea teatrului, să prezinte cititorilor noștri problemele de acolo. Naționalul târgumureșean primește de la Ministerul Culturii doar bani de funcționare, niciun leu pentru întreținere, reparații sau investiții. Cu toate acestea, neajunsurile de ordin material nu i-au oprit pe actorii celor două companii “Liviu Rebreanu” și “Tompa Miklos”, precum și pe angajații care deservesc teatrul, să facă performanță și să treacă de pragul de 100.000 de spectatori pe an, situând astfel instituția pe primul loc în țară la acest capitol.
Mai există patriotism local? Pe vremuri ne mândream cu “Fiscuteanu la teatru și Bölöni la fotbal”. Îi va unii cultura pe politicienii locali?
Apelul public făcut în cursul săptămânii trecute de către directorul Teatrului Național din Târgu Mureș, Gáspárik Attila, prin intermediul unui comunicat de presă care chema la solidaritate în fața neajunsurilor instituției a ridicat o serie de întrebări. Cât mai poate rezista teatrul în condițiile în care nu se fac investiții în reabilitarea și moderinzarea clădirii? “Toate resursele noastre de a influența finanțatorul principal (Ministerul Culturii - n.r.) s-au epuizat. Ne adresăm dumneavoastră pentru a ne sprijini și a ne ajuta în reabilitarea clădirii în care se pune tot mai stringent problema siguranței desfășurării activității creatoare și a muncii administrative”, se arăta în comunicatul la care facem referire.
Incursiunea noastră în culisele acestor probleme a început discutând pe marginea comunicatului. Acesta se adresează, în primul rând, politicienilor din toate partidele, aleși locali, dar mai ales parlamentari care au forța de a pune o vorbă bună la mai-marii culturii din Capitală.
“Județul Mureș este, poate, cel mai diversificat județ al României în ceea ce privește componenta etnică. Ar fi un gest extraordinar dacă reprezentanți ai diferitelor partide, etnii și statuturi sociale s-ar uni cu toții pentru a sprijini Teatrul Național Târgu-Mureș pentru ca această instituție să funcționeze în condiții demne și pentru a putea, astfel, continua misiunea care îi revine în cadrul culturii naționale și europene”, a spus Gáspárik. Acesta a făcut apel și la patriotismul local, invocând elemente din trecutul orașului, când târgumureșenii se lăudau că “îl au pe Fiscuteanu la teatru și Boloni la fotbal”. “Acum ce avem?”, se întrebă directorul teatrului. “Am văzut după `90 doar instituții de cultură închise în oraș. Aveam șase cinematografe, acum toate au dispărut sau sunt închise”.
Cele două companii ale naționalului târgumureșean au înlăturat orice barieră etnică, ba mai mult, au reușit să obțină “public încrucișat”, prin subtitrarea pieselor de la secția română și cea maghiară, astfel că sunt mulți etnici maghiari care vin la piesele în limba română și invers. Acest aspect a fost subliniat de directorul teatrului care vrea astfel să arate că multiculturalitatea acestui oraș este un atu pe care politicienii îl pot folosi pentru a sprijini cultura. Pe lângă punerea în scenă a pieselor de teatru, instituția târgumureșeană de cultură are un rol mai amplu în comunitate. De exemplu, anual, în perioada dedicată “Școlii altfel”, peste 10.000 de copii vin în vizită aici pentru a vedea ce înseamnă meseria de actor sau meseriile care susțin realizarea din punct de vedere tehnic a pieselor de teatru.
În cei aproape 60 de ani, pe fiecare scaun din sălile teatrului s-a stat de 1.000.000 de ori. Infrastructura a rămas aceeași, din 1973
Anul viitor se împlinesc 60 de ani de la inaugurarea actualei clădiri a Teatrului Național din Târgu Mureș. Acesta a fost construit odată cu tot complexul din jur (blocurile de locuințe, Hotelul Continental și complexul comercial Luxor). De aici apar și o serie de neajunsuri în ziua de azi. De exemplu, proiectanții au gândit la acea vreme un singur rezervor de apă pentru stingerea incendiilor, folosit în comun. Astăzi, când acesta necesită investiții, teatrul este în imposibilitate de a le realiza pentru că nu poate face dovada proprietății acestuia. Fiind gândit “la comun”, acesta nu este nici măcar evidențiat în cartea funciară. Pentru liniștea spectatorilor care se pregătesc de următoarea stagiune trebuie să menționăm că teatrul are autorizație din partea pompierilor.
Trecând în revistă lista problemelor grave de infrastructură aflăm că este afectat acoperișul, iar sistemul electric este întocmai cel de la darea în folosință a clădirii (1973), iar acesta face față cu greu aparaturii folosite astăzi. Sala Mică, de exemplu, nu beneficiază de aer condiționat sau instalație de filtrare a aerului. “Avem o problemă cu Sala Mică unde, între lunile mai și octombrie este aproape imposibil să joci, să organizezi un spectacol. Când se aprind luminile în sală, temperatura ajunge la aproape 40 de grade Celsius. Am avut, din păcate, și un eveniment neplăcut, unui spectator făcândui-se rău. Iarna, problema este că e prea frig”, spune Gasparik Attila în timp ce ne prezintă podeaua învechită și instalațiile necorespunzătoare din sala de spectacole.
În Sala Mare, mocheta și tapiseria scaunelor sunt, evident, deteriorate, aspectul degradat fiind total neadecvat unei săli de spectacole. “Am făcut un calcul și pe fiecare scaun, de când s-a inaugurat teatrul, s-a stat de cel puțin un milion de ori”, spune directorul, arătând spre mobilierul ros de timp. În spatele scenei, zona tehnică pare acaparată de numeroasele elemente de decor, depozitate cu grijă, însă în maldăre prea mari pentru acel spațiu. Teatrul are o problemă de depozitare a decorurilor chiar dacă are un spațiu pe str. Belșugului din Târgu Mureș, acesta este impropriu neavând copertină. Deși directorul instituției a implementat “teatrul verde”, un concept prin care se refolosesc cât mai multe elemente de decor pentru a economisi materiale și bani, se pare că spațiul actual nu mai face față cerințelor. La teatrul din Târgu Mureș încă funcționează sistemul de auto gospodărire prin care aici se creează decoruri, recuzită. Sunt ateliere de tapiserie, lemn, metal, vopsitorie care funcționează cu utilaje foarte vechi. “Meseriașii” din teatru, cu ani mulți de experiență, sunt decisivi, ei fiind cei care țin în viață utilajele, aparatura și toate sistemele folosite. Ei sunt cei care mânuiesc cu grijă decorurile, cei care trag sforile în spatele cortinei și au știut să evite vreun incident din cauza lipsurilor tehnice.
Rămânem la capitolul probleme și observăm că pereții interiori, chiar în somptuosul foaier al teatrului, prezintă urme de mucegai, acesta extinzându-se și amenințând, tot mai mult, construcția. Iarna, în foaier, temperatura nu poate trece de 16 grade chiar cu sistemul de încălzire setat pe maximum. Spectatorii nu își lasă paltoanele la garderobă, în Sala Mare dau de căldură și astfel în timpul spectacolelor sunt nevoiți să își țină hainele în brațe, deloc comod pentru a urmări o piesă de teatru.
Ineficiența sistemului de încălzire datorită pierderilor mari de energie (clădirea nefiind reabilitată termic și având aceleași ferestre de la inaugurare) va încărca foarte mult facturile pentru utilități, acum în plină criză a prețurilor la energie.
Strategia de la pagina 109 și mila sponsorilor
Toate aceste probleme de ordin tehnic trebuie analizate de specialiști în construcții, iar soluțiile tehnice trebuie cuprinse într-un studiu de fezabilitate. În acest sens au fost transmise mai multe solicitări către Ministerul de Resort pentru a cuprinde bani în buget pentru achiziția unui astfel de studiu, însă niciuna nu a primit răspuns favorabil. “În 11 ani, de când sunt director, am cunoscut 16 miniștri ai culturii. Este evident că nu există nicio continuitate. De câte ori mergeam la noul ministru să-i spun că am depus o solicitare, acesta îmi spunea că nu știe, că e nou, că trebuie să vadă și astfel o luam de la zero cu tot demersul”, spune Gáspárik Attila. Acesta ne indică pagina 109 din Programul de Guvernare 2021 - 2024 unde, în secțiunea dedicată Ministerului Culturii, la subcapitolul “Strategii pe termen mediu”, găsim următorul enunț: “Restaurarea, dotarea și modernizarea sălii Teatrului Național (Târgu Mureș - n.r.). Valoarea estimată a investiției: 75 milioane lei”. Până în prezent nu există demersuri în acest sens, rămânând astfel doar un enunț din pagina 109 a Programului de Guvernare.
Anul acesta, actualul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, a fost în vizită la Teatrul Național din Târgu Mureș, unde în 22 iunie a susținut și o conferință de presă. Referindu-se la problema finanțării instituției de cultură, acesta a declarat că teatrul va beneficia de tot sprijinul financiar al Ministerului Culturii, în măsura posibilităților și a bugetului. “Nu există nicăieri în lume cultură fără sponsori și zona privată. Mă adresez dumneavoastră, domnilor proprietari de companii sau acționari sau manageri: investiția în cultură este o investiție care chiar dacă, aparent, pe anul fiscal nu se întoarce, se va întoarce cu certitudine către dumneavoastră într-un termen mediu. (…) doar faptul că te apropii de cultură este un mare plus”, a spus atunci Romașcanu.
Cu acea ocazie, directorul teatrului îi transmitea actualului ministru al culturii:
“Dacă vorbim despre sală, trebuie să vorbim și despre infrastructură: lumini, sistem de avertizare a focului, accesul persoanelor cu nevoi speciale. Nu e vorba numai de o clădire. Eu aș vrea să facem aici un mall cultural: să scoatem atelierele de aici, să le mutăm și în locul lor putem să facem și cafenea, bibliotecă, sală de dans. Eu nu cred că un teatru național, în 2022, e doar o clădire. Trebuie să fie un spirit al locului, în care să construim identitatea locală și națională și care nu se bat cap în cap”.
Până când Ministerul Culturii va avea “posibilități” financiare, pentru că, nu-i așa, suntem după pandemie, în plin război la granițele noastre și prinși în vârtejul unei crize energetice, Teatrul Național din Târgu Mureș se pregătește, în stagiunea care stă să înceapă, să sărbătorească 60 de ani de la inaugurarea clădirii. Mai în glumă, mai în serios, un târgumureșean care a muncit ca maistru la Trustul de Construcții Montaj, celebrul TCM (constructorul clădirii teatrului), spunea că “asta e dovada că pe vremea aceea se construia bine, ca la carte. După 60 de ani, fără investiții, clădirea este funcțională!”
* Înființat la 10 martie 1946 ca teatru secuiesc doar în limba maghiară, teatrul devine intercultural în 1962, când se înființează secția română a Teatrului de Stat din Târgu Mureș prin Hotărârea Consiliului de Miniștri, care din acest moment funcționează ca teatru cu două secții.
* Actorii fondatori ai secției române au fost majoritatea absolvenți ai Universității de Teatru din București: Minodora Condur, Valentina Iancu, Camelia Zorlescu, Alexandru Arșinel, Constantin Diplan, Barbu Baranga, Mihai Dobre, Mihai Gingulescu, Vasile Vasiliu, Valentino Dain… și alții.
* La 10 noiembrie 1962, în ziarul local “Steaua Roșie” apare Azi premieră: Dacă vei fi întrebat, de Dorel Dorian, prima premieră a secției române. Actorii ies pentru prima dată în fața publicului târgumureșean.
* Lucrările la actuala clădire a teatrului au început în 1969 și s-au terminat 1973.
* Construcția a fost realizată de către Trustul de Construcții - Montaj (TCM) din Târgu Mureș.
* Proiectul a fost realizat de arhitecții bucureșteni Constantin Săvescu (șef de proiect), Mihaela Savu și Vladimir Savu.
* Clădirea Teatrului Național reprezintă o cetate medievală transilvană, cu contraforturi și o poartă din aramă bătută, profilată, executată de sculptorul târgumureșean László Hunyadi. Ferestrele și elementele de decorațiuni sunt stilizări ale unor motive populare românești și secuiești. Pereții foaierului de sus sunt decorați cu uriașe tapiserii cusute de mână, de țărănci din nordul Moldovei, după proiectul Aspasiei Burduja.
* Pentru realizarea acestei monumentale clădiri, colectivul de proiectanți a fost distins cu Premiul Arhitecților din România pe anul 1973.
* În 1978, Teatrul de Stat din Târgu Mureș își primește titlul de TEATRUL NAȚIONAL.
* În 15 august 1997, secția română poartă denumirea de Teatrul Național Târgu Mureș - Compania “Liviu Rebreanu”.
* Sala Mare - capacitate de 598 de locuri.
* Sala Mică - capacitate 100 de locuri.
* Astăzi Teatrul Național Târgu Mureș are 184 de angajați dintre care 65 de actori.
* În ultima stagiune au fost pune în scenă 40 de piese de teatru.
* Numărul de spectatori a trecut pragul de 100.000 pe an.
DRAGOȘ BARDOȘI
