Invocând riscurile legate de corupție, întârzierea implementării reformelor și nerespectarea statului de drept, Comisia Europeană a propus, duminică, statelor membre UE să suspende 7,5 miliarde din finanțarea europeană către Ungaria, informează France Presse, preluată de agerpres.ro.
În aprilie, Comisia Europeană a lansat împotriva Ungariei o procedură nefolosită până atunci, ce poate duce la suspendarea finanțării europene a cărei utilizare este amenințată de probleme de corupție sau lipsa controlului judiciar într-o țară.
În încercarea de a răspunde preocupărilor Bruxellesului, Budapesta a anunțat o serie de măsuri, inclusiv înființarea unei “autorități independente” pentru combaterea corupției și creșterea transparenței în procedurile de achiziții publice.
Budapesta încearcă de asemenea să convingă Bruxellesul să-i deblocheze planul de relansare post-COVID (5,8 miliarde de euro subvenții). Ungaria este singura țară din UE al cărei plan nu a primit încă undă verde de la Comisia Europeană, din aceleași motive legate de respectarea statului de drept.
Cazul Ungariei este primul în cadrul unui nou mecanism al UE menit a proteja mai bine statul de drept și a combate corupția în blocul comunitar.
Premierul naționalist Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, a avut dispute în mod repetat cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale, despre care Comisia Europeană susține că erodează democrația, notează Reuters.
Inițiativa CE este aspru criticată de Polonia, care afirmă că se va opune “oricărui demers ce urmărește privarea Ungariei de finanțări europene de 7,5 miliarde de euro pentru motivele invocate: “Polonia se va opune cu toată forța oricărui demers al instituțiilor europene care ar urmări să priveze de fonduri o țară membră, în acest caz Ungaria, într-un mod complet neautorizat”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat el însuși în conflict cu Bruxelles-ul, precizând că omologul și aliatul său, Viktor Orbán, a pregătit, deja, un proiect de acord cu Comisia Europeană.
Propunerea Bruxellesului de a suspenda o parte din finanțările pentru Ungaria este criticată și de liderul extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, favorită în alegerile legislative din 25 septembrie: “Adevărații antieuropeni sunt cei care, în timp ce suntem atacați și UE trebuie să fie mai puternică decât oricând, spun că trebuie o Europă în prima divizie și o alta în divizia a doua, și care fac totul pentru a arunca Ungaria în brațele lui Putin”, a declarat Meloni într-un interviu acordat ziarului ultraconservator Il Giornale, publicat luni.
Partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d'Italia, care are legături strânse cu premierul ungar Viktor Orbán, face campanie electorală cu un program naționalist, prin care cere în special “o Europă diferită”, cu mai multe puteri pentru statele membre.
Meloni pledează pentru “o apropiere între națiunile europene în loc de îndepărtarea și divizarea lor prin utilizarea problemei statului de drept ca armă ideologică pentru a le lovi pe cele care nu sunt considerate fiind pe linie”.
Giorgia Meloni a criticat și politica Bruxellesului față de Polonia, aceasta făcând asemenea obiectivul criticilor UE pentru atingeri aduse statului de drept, în timp ce ea primește numeroși refugiați din Ucraina.
Bruxellesul a acordat un termen de câteva săptămâni Budapestei pentru a face reformele solicitate: “Ungaria s-a angajat să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de remediere a situației până la 19 noiembrie. Vom reevalua situația și vom acționa în consecință”, a declarat comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn, într-o conferință de presă.
Decizia finală revine Consiliului, instituție ce reprezintă statele membre, care are la dispoziție o lună pentru a decide, perioadă ce poate fi prelungită cu încă 60 de zile, precizează sursele citate. (I.S.)
ILEANA SANDU
