Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră “regretabil” faptul că legea privind minoritățile naționale din Ucraina a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția, “a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar
din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ”.
“De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, arată un comunicat al MAE.
Ministerul român amintește că “România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii”.
Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL: “Ei bine, NU! Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 decembrie o lege a educației care limitează accesul minorităților la școală în limba maternă. Este nedrept și jignitor. Se mențin prevederile legii din 2017, care limitează accesul la educație al minorităților. Se stipulează că, după clasele primare, se introduc cote proporționale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecție în ucraineană și termină liceul fără sa aibă competențe solide în limba maternă. Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiați membri ai familiilor lor, și-au dat cămașa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit. Președintele Ucrainei nu a promulgat legea, mă aștept să ceară modificări pentru a garanta copiilor români dreptul de a învăța în limba maternă la toate disciplinele, la toate nivelurile.
Atâta timp cât legea menține nedreptățile create prin legea educației din 2017, care reduce dreptul copiilor de a-și dezvolta identitatea românească prin studiu la toate materiile, nu o putem accepta. Este drept, prin legea adoptată statul ucrainean se angajează să nu asimileze minoritățile și condamnă discriminarea, dar este insuficient. Cred că rezolvarea acestei probleme, care pentru România este extrem de importantă, va ajuta Ucraina inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situația celei ruse, folosită de un criminal în referendumuri pentru a-și justifica invazia de ev mediu. Dimpotrivă, atenuarea nemulțumirilor îi va determina pe cetățenii ucraineni de etnie română să constituie o voce și mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de țară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecția reală a minorităților”.
Eugen Tomac, președintele PMP, europarlamentar: “Poziția românilor față de soarta crudă a ucrainenilor care au fugit din calea gloanțelor a fost una absolut corectă și admirabilă. România a ajutat și trebuie să sprijine în continuare Ucraina în efortul său de a rezista războiului declanșat de Putin. Ce nu înțelege însă Kievul este faptul că orice mișcare bruscă prin care încearcă, sub presiunea momentului, să-și impună o linie nouă, agresivă, îndreptată împotriva minorităților nu ajută cu nimic (...) A refuza acestei comunități (aproape un million de vorbitori dr limba română - n,n.), care astăzi luptă cot la cot cu ceilalți cetățeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Și este revoltătoare. Președintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorități naționale, are obligația, în numele statului român, să acționeze imediat și să-i explice lui Zelensky că atât minoritatea ucraineană, cât și refugiații de război primesc în prezent educație în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligația să facă același lucru. Atât timp cât ucrainenii condamnă procesul sovietic de deznaționalizare și rusificare forțată, au obligația să nu uite că și românii au fost deznaționalizați, deportați și asimilați. Această politică trebuie să înceteze odată cu ieșirea de sub influența Moscovei”.
N.n. Nu ne îndoim că, acum, după ce a fost ocupat cu promulgarea legii bacșișului (care va fi de maxim 15% din valoarea consumației - nici un sfanț mai mult, nici un sfanț mai puțin), dl Iohannis își va face timp și pentru “mărunțișuri” precum cele de mai sus... (I.S.)
Ileana Sandu
