Sănătate și mântuire prin... POST

Distribuie pe:

Motto: Postul smerește trupul, privegherea luminează mintea, liniștea aduce plânsul, plânsul spală sufletul și-l face fără de păcate” (Sf. Ioan Scărarul).

* “Postul ne ajută să înțelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viața aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, în care trebuie să ne deprindem de aici. Nouă ne trebuie un post pentru înfrânarea patimilor, pentru subțierea minții, pentru sporirea în noi a Duhului Sfânt, care ne descoperă “căile mântuirii” (Părintele Arsenie Boca).

* “Postul sporește bunătatea casei, e mama sănătății, educator al tinereții, podoabă pentru bătrâni, însoțitor bun drumețului, tovarăș demn între soț și soție” (Sfântul Vasile cel Mare).

* “Postul este un adevărat stadion al înfrânării, un minunat prilej de răstignire duhovnicească. Acum e «vremea potrivită» să ne aducem aminte de valoarea sufletului nostru și să ne îngrijim de mântuirea lui. Acum e «vremea potrivită» să intrăm prin «ușile pocăinței» deschise de Postul Mare și să facem investiții în «banca eternității». Acest lucru se poate realiza prin iertare, post, milostenie, rugăciune, metanii și citirea Psaltirii” (Arhiepiscop Irineu de Alba Iulia).

* “Postul și rugăciunea formează cele două aripi cu care creștinul poate zbura până la Hristos, iar amândouă unite cu Milostenia, care ne duce până în fața Prea Sfintei Treimi, formează cea mai sigură și scurtă scară de mântuire pentru creștini” (Părintele Ilie Cleopa).

*. “Postul este forța pe care creștinismul se bazează în a călători prin osteneli spre munții înalți ai suferinței, ai Golgotei, căci scopul în viață este Învierea. Postul și rugăciunea sunt numai mijloace prin care noi ne ridicăm. Postul ne duce la umilință, la smerenie, la tăcere, la o odihnă sufletească care este și scopul vieții” (Părintele Iustin Pârvu).

* “Postul trupesc nu este de ajuns. Adevăratul post este cel sufletesc: reținerea cu orice chip de la a nu mai judeca, a nu mai vorbi de rău - un lucru atât de grav și care se face atât de ușor. Am îndrăznit să afirm că cei mai mulți în iad sunt cei care vorbesc de rău... Biserica îi încadrează la ucidere morală. A desființat un om pe care Hristos l-a restaurat prin sângele Său” (Părintele Arsenie Papacioc).

* “Postul este o chestie de disciplină, e un mijloc de a ne cunoaște și pe noi înșine. Dumnezeu n-are nevoie de postul nostru, dar avem noi nevoie de post și pentru domolirea pornirilor trupești, dar și pentru a ne disciplina, pentru a știi o rânduială. Postul fără bunătate e regim alimentar. Iisus Hristos ne-a dat pildă să postim, dar tot El este Acela care ne-a spus să ne iubim și să ne iertăm” (Părintele Teofil Părăianu).

* “Post fără iertare nu există. Să ne apropiem, așadar, de post cu mare smerenie, înțelegând că nu-i decât o foarte lumească și foarte modestă cale de înaintare spre Hristos. Dacă ne înfrânăm numai de la unele bucate, fără a însoți postul de strădania îmbunătățirii și înduhovnicirii noastre, a prefacerii ființei noastre lăuntrice, postul nostru nu va fi privit decât o cârpă lepădată. Numai însoțind postul, adică abținerea de la mâncare, cu înduhovnicire, îmbunătățire și prefacere lăuntrică îi vom da caracterul de jertfă cu bun miros care să-l poată face primit de Acela pe Care-L iubim și în care credem.” (Părintele Nicolae Steinhardt Delarohia).

* “Postul este o problemă nu doar de înfrânare, nu doar de faptă bună, ci și de bună-cuviință, de bun-simț. Iar această bună-cuviință se obține prin suprapunerea a două imagini: a ceea ce ești în realitate și a ceea ce mărturisești tu cu buzele tale sau arăți prin faptul de a fi smerit. Important este ca imaginea ta să fie și un rod al smereniei, pentru că aceasta este principala virtute. Să nu cauți niciodată să fii mai mult decât ești. Să nu te crezi tu că ești mai mult decât trebuie să te crezi pe tine însuți, să ai măsura bunului simț și să nu-ți creezi în afară o imagine mai frumoasă decât aceea care este în realitate. Fii tu însuți și, dacă ești tu însuți, vei fi cu Dumnezeu, cu Iisus Hristos, și cu propria ta mântuire” (Mitropolitul Bartolomeu Anania).

Cu dragoste creștină,

părintele ILIE

Lasă un comentariu