În memoria eroilor români, 150 de cruci de lemn au fost amplasate, sâmbătă, în Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului, de către membrii unor asociații românești din întreaga țară, după ce parcela românească, amenajată în anul 2019 de Primăria Dărmănești, a fost desființată printr-o decizie a instanței.
250 de patrioți din toată țara au spus: “Prezent”
La cimitirul din Valea Uzului au venit aproximativ 250 de persoane, membri sau simpatizanți ai asociațiilor Calea Neamului și Frăția Ortodoxă, cărora li s-au alăturat și alte persoane, din numeroase județe ale țării, multe dintre ele îmbrăcate port popular. Purtând în mâini crucile din lemn, dar și tricolorul românesc, oamenii au intrat în Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului și pe locul parcelei românești au organizat un adevărat șantier. Înainte de începerea lucrărilor, un preot a rostit o rugăciune și a sfințit crucile de lemn, după care a binecuvântat și crucile soldaților maghiari din cimitir. După acest moment, o parte dintre cei prezenți s-au apucat de lucru, inclusiv unele dintre femei. A fost măsurat terenul, au fost săpate gropi, iar cele 150 de cruci au fost înfipte în pământ, atmosfera fiind întreținută de cântece patriotice care se auzeau din difuzoare.
Inițiatorul acțiunii, președintele Asociației Calea Neamului, Mihai Tîrnoveanu, a declarat presei că aceste cruci au fost amplasate pentru a cinsti memoria eroilor Armatei Române din Primul Război Mondial.
“Considerăm că fiecare zi și fiecare ceas care a trecut de o săptămână încoace, de când s-au demolat crucile din beton puse de primăria Dărmănești în 2019, constituie un sacrilegiu și o ofensă a adus în memoriei ostașilor Armatei Române. De aceea, ne-am hotărât ca astăzi (sâmbătă - n.red.) să punem în locul celor 50 de cruci din beton, 150 de cruci din lemn. Le înfigem direct în pământul sfânt al țării pentru ca memoria și sângele eroilor Armatei Române din Primul Război Mondial să fie respectate așa cum se cuvine”, a declarat Mihai Tîrnoveanu. Acesta a susținut că acțiunea de sâmbătă este una legitimă și a precizat că va solicita, ulterior, avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
El a mai menționat că dacă se va contesta în instanță amplasarea acestor cruci și ele vor fi înlăturate, a doua zi vor fi amplasate din nou.
Mihai Tîrnoveanu a mai anunțat că va avea o întrevedere cu reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, în data de 13 iunie și speră să se clarifice situația parcelei românești de la cimitirul din Valea Uzului.
Există documente ale Armatei Române care arată că aici au fost îngropați 149 de soldați români
Întrebat dacă există certitudinea că cei 150 de soldați români sunt înmormântați la Valea Uzului, el a spus că se bazează pe documente al Ministerului Apărării Naționale, dar și pe faptul că sute de soldați români au murit în zonă în Primul Război Mondial. “Avem două certitudini. Prima certitudine: în luptele de la Valea Uzului, din Primul Război Mondial, în 1916, au murit sute de militari români, nu se știe câți, dar sunt câteva sute bune. A doua certitudine: există două documente, unul din 1985 și unul din 1988, care atestă că în cimitir au fost îngropați, aici, la Valea Uzului, 149 de soldați români cunoscuți și trei necunoscuți. Deci, aceste documente nu sunt niște fițuici sau niște benzi de colorat, ci sunt documente ale Armatei Române, sunt documente eliberate de Ministerul Apărării Naționale din acea perioadă. De ce nu am avea motive să le credem?”, a mai arătat Tîrnoveanu.
Acesta a mai susținut că dacă amplasarea celor 150 de cruci va fi contestată în justiție, va face contesta și el amplasarea crucilor ridicate pentru soldații maghiari, despre care spune că nu au avizul Oficiului Național al Eroilor.
Pe lângă cele 150 de cruci de lemn, a fost amplasată și o cruce de aproximativ trei metri, dar și un catarg pe care a fost ridicat tricolorul românesc. De asemenea, mai mulți bărbați au pus tricolorul românesc și pe poarta de intrare în cimitir.
Acțiunea s-a încheiat cu o slujbă de pomenire a eroilor români. La fața locului au fost prezente importante forțe de ordine, nefiind înregistrate probleme.
Consiliul Județean Harghita, plângere penală pentru organizatorii acțiunii de sâmbătă
Consiliul Județean Harghita a depus o plângere penală împotriva liderului Asociației “Calea Neamului”, Mihai Tîrnoveanu, acuzându-l de acțiuni ilegale, întrucât nu a primit avizul sau consimțământul Consiliului Local Sânmartin, pe teritoriul căruia se află cimitirul de la Valea Uzului.
Borboly Csaba, a declarat, sâmbătă, că amplasarea crucilor pentru eroii români în cimitirul de la Valea Uzului constituie infracțiune, susținând că acestea au fost puse, fără niciun aviz, în locul unde sunt înmormântați soldații maghiari.
Într-o intervenție live, pe Facebook, de la Valea Uzulului, Borboly a spus că Cimitirul Internațional al Eroilor “a fost transformat într-un șantier, în mod ilegal”, fără acordul proprietarului și fără acordul statelor care au soldați înmormântați acolo. “E ceva incredibil ce am văzut acolo, cu utilaje grele s-au forat gropi adânci, jos. Și dacă acolo este un soldat? Și, da, este. Deci, unde s-a forat, acolo este batalionul de la Munkacs înmormântat. Deci, utilaje grele cu care s-a forat un metru, nu știu cât. Ce s-a întâmplat cu acei oameni care sunt acolo înmormântați? Și toate aceste acțiuni ilegale, infracțiuni. Codul penal, la articolul 352, alineatul unu, spune foarte clar: degradarea unei astfel de locații se pedepsește cu închisoare”, a declarat Borboly.
Acesta a spus că nu a crezut că cei care au amplasat crucile vor fi lăsați să facă acest lucru, invocând că s-a ajuns la o înțelegere în 30 iunie, între Ministerul Apărării Naționale, Oficiul Național Cultul Eroilor, Consiliile Județene Harghita și Bacău și Primăriile Dărmănești (Bacău) și Sânmartin (Harghita), în care “s-a stabilit că fiecare națiune care are aici morți, inclusiv cea română, Armata Română trebuie să aibă un loc unde se depune o coroană, să aprindă o lumânare” și că toate acțiunile se vor face în comun.
Scurt istoric și constatarea încălcărilor legii
Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat ființă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activități de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea “Cultul Eroilor”. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morți de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morți de război, dintre care: 170 identificați nominal (unguri -108, germani - 43, români - 8, ruși - 4, sârbi - 3, italieni - 2 și austrieci - 2), 435 neidentificați nominal (unguri - 336, germani - 78, ruși - 18 și români - 3) și 242 necunoscuți.
În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morți de război (350 în anul 1917 și 847 în perioada 1926-1927).
Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1254 de cruci din lemn și patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: “un erou român sau un erou german, un erou ungur”.
Constatări, în teren, ale reprezentanților Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE):
Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor inițiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative și aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creștine cu însemne naționale ungare) atât pe suprafețele de teren în care, potrivit schițelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântați morți de război ungari, cât și pe cele pe care figurează morți de război de alte naționalități. Lucrările de restaurare menționate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE și fără a ține cont de normele dreptului internațional umanitar.
Începând cu anul 2018, Primăria orașului Dărmănești, jud. Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, și cofinanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schițele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creștine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumați în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor șapte state care au militari înhumați în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federația Rusă, Serbia, Ungaria) și al UE, amenajând și o alee de acces la monumentul central. Lucrările au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, așa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 și art. 16 din Legea nr. 379/2003.
Tribunalul Bacău a anulat, printr-o hotărâre pronunțată în 2022, autorizația de construire a 50 de cruci ridicate pentru eroii români în Cimitirul Valea Uzului și a unui monument pentru soldații care și-au dat viața acolo, indiferent de naționalitate, emisă de Primăria Dărmănești, și a dispus desființarea lucrărilor, decizie care a rămas definitivă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Bacău, în data de 10 februarie 2023.
În data de 29 iunie anul acesta, președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a anunțat că Primăria Dărmănești a pus în aplicare decizia instanței și a înlăturat crucile de beton și monumentul din incintă.
(surse: Agerpres, /Facebook Borboly Csaba, foaienațională.ro; sursa foto: Mihai Tîrnoveanu și Frăția Ortodoxă)
