Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 cu scopul de a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
Evelina Tacconelli, un specialist italian în boli infecțioase, caută remedii pentru o afecțiune indusă de coronavirus care dă peste cap viețile a milioane de oameni din Europa și alte zone ale lumii.
Deși Covid-19 nu mai este considerat în sine o urgență globală de către Organizația Mondială a Sănătății, multe infectări au fost urmate de o afecțiune numită “long Covid” sau sindromul post-Covid. Aceasta afectează cu precădere femei considerate a fi sănătoase.
Simptome fără o cauză clară
“Nu există un tratament dovedit pentru sindromul post-Covid”, a declarat Tacconelli, profesor de boli infecțioase la Universitatea din Verona, Italia.
Un studiu a estimat că aproape jumătate dintre persoanele infectate cu coronavirus au manifestat simptome cu o cauză nedeterminată după aproximativ patru luni de la îmbolnăvire, iar una din 10 persoane a suferit de sindromul post-Covid. Drept urmare, cel puțin 65 de milioane de oameni suferă de o afecțiune care le poate schimba viața.
Sindromul post-Covid are o listă lungă de simptome, iar oamenii de știință se străduiesc să înțeleagă de ce unii oameni au o stare de sănătate precară chiar și la multă vreme după ce au învins coronavirusul. Cu toate acestea, anumite elemente încep să devină mai clare pe măsură ce medicii analizează grupuri mari de pacienți.
“Nu există un singur tip de sindrom post-Covid”, a spus Tacconelli. “Dimpotrivă, include mai multe tipuri de afecțiuni”.
Tacconelli coordonează un proiect care a primit finanțare din partea Uniunii Europene pentru a compila informațiile medicale strânse de la zeci de mii de persoane din întreaga Europă. Acestea includ participanți atât cu, cât și fără Covid-19, astfel încât să se poată realiza comparații.
Inițiativa de cercetare, numită ORCHESTRA, urmează să se încheie în noiembrie 2023, după trei ani de desfășurare. Proiectul a primit o finanțare de aproape 30 de milioane de euro, dintre care cea mai mare parte - aproape 28 de milioane de euro - a fost acordată de către UE.
Patru tulpini
Potrivit lui Tacconelli, există cel puțin patru tipuri de sindrom post-Covid, fiecare cu simptome diferite.
Unul dintre acestea este o formă respiratorie care le îngreunează pacienților desfășurarea activităților fizice sau a alergatului și care le poate tulbura câteodată până și mersul sau somnul.
O a doua formă implică dureri musculare pe care pacienții nu le aveau înainte de contractarea Covid-19.
Un al treilea tip seamănă cu oboseala cronică, caracterizată prin extenuare severă și incapacitatea de a reveni la activitățile desfășurate înainte de infectare.
Cea de-a patra variantă este de natură predominant neurologică, simptomele principale fiind durerile de cap și tendința de a uita.
Una dintre surprizele cercetării întreprinse până acum are legătură cu femeile.
“A fost foarte neașteptat faptul că femeile care nu aveau nicio altă boală prezentau un risc mai mare de sindrom post-Covid-19”, a spus Tacconelli.
Bărbații în vârstă au fost cei mai expuși riscului de deces din cauza infectării, motiv pentru care acest rezultat a fost unul în afara așteptărilor.
Femeile afectate au adesea vârste cuprinse între 40 și 50 de ani și prezintă simptome de oboseală cronică, urmate de forma neurologică a sindromului post-Covid.
Se știe de mult timp că femeile sunt afectate în număr mai mare de boli autoimune - din motive încă dezbătute de experți - și acest lucru ar putea explica parțial prevalența sindromului post-Covid la pacienții de sex feminin.
Interesul său se îndreaptă către pacienții cu diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Acești oameni au avut de suferit mai mult de pe urma Covid-19.
“M-a interesat să aflu cum aș putea să-i îngrijesc mai bine pe acești pacienți, dar și să colectez date despre ei și să descopăr moduri de analiză a acestor informații”, a spus Peñalvo.
Zeci de spitale - aflate în țări precum Croația, Irlanda, Italia, Norvegia și Portugalia, precum și în țări non-europene, precum Brazilia și Columbia - s-au alăturat rețelei.
Toate aceste demersuri s-au desfășurat în speranța că spitalele vor fi mai bine pregătite pentru a face față unei viitoare pandemii sau pentru a răspunde unor întrebări de natură medicală folosind informații despre pacienți din mai multe centre medicale, având în același timp grijă să se păstreze confidențialitatea prin asigurarea anonimatului persoanelor ale căror date sunt folosite.
“Avem în faza de pregătire noi tratamente”, a declarat ea. “Poate că peste un an, dacă suntem foarte norocoși, vom obține niște răspunsuri din studiile aflate în desfășurare”.
Anthony King (text preluat)
(Foto: Pexels)
