Într-o conferință de presă susținută ieri, la București, la finalul consultărilor cu oficialii români, șeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn (foto), a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcția potrivită, însă este nevoie și de alte reforme “în ceea ce privește taxele, pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI în comunicatul dat publicității.
Experții FMI consideră că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Reprezentanții FMI au arătat, în context, că noul pachet fiscal lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajații din agricultură, construcții, procesarea alimentelor și IT, precum și limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceștia susțin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult.
Pe de altă parte, FMI apreciază că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor și marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse și ar putea reduce intermedierea financiară: “Amploarea unor ajustări fiscale suplimentare, via reduceri de cheltuielile și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor, sunt limitate. Actualele revizuiri de cheltuieli sunt binevenite și, în timp, ar putea eficientiza cheltuielile guvernamentale, dar este puțin probabil să ducă la economii importante. Mai mult, susținerea populației în vârstă, rezolvarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice, în special a sistemului de învățământ și sănătate la standardele UE, cere cheltuieli bine concentrate și adecvate”.
În document se arată că politica fiscală trebuie să fie bine planificată și comunicată în mod clar pentru a oferi predictibilitate gospodăriilor și firmelor: “Modificările ad-hoc de taxe, ca răspuns la nevoi fiscale urgente, creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înființarea unei divizii de politică fiscală la Ministerul Finanțelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu și la planificarea, conceperea și analizarea politicilor fiscale înainte de conceperea și implementare. Creșterea predictibilității cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public este de asemenea importantă și reformele planificate în aceste domenii, în contextul PNRR, sunt vitale”.
Potrivit instituției, rata inflației va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ținta Băncii Naționale a României.
Cât privește creșterea economiei în acest an, reprezentanții FMI consideră că aceasta ar urma să rămână suficient de robustă și mai ridicată decât în majoritatea țărilor: “În pofida încetinirii, creșterea economiei ar urma să rămână suficient de robustă și mai ridicată decât în majoritatea țărilor. În 2023, economia ar urma să înregistreze o creștere de 2,3%, sprijinită de investițiile solide. În 2024, economia ar urma să se redreseze modest, înregistrând o creștere de aproximativ 2,75%, deoarece cererea externă și salariile mai ridicate sunt parțial compensate de necesara consolidare fiscală”.
Instituția avertizează, însă, că riscurile la adresa acestei perspective sunt substanțiale, menționând, printre altele, războiul din Ucraina și o slăbire a activității în Europa: “Războiul Rusiei din Ucraina, o posibilă slăbiciune suplimentară a activității în Europa sau o încetinire abruptă la nivel global, ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente. Creșterea solidă a salariilor în România ar putea amâna proiectata scădere a inflației de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare la adresa implementării consolidării fiscale și a etapelor următoare din PNRR în timpul unui an cu multiple alegeri”.
Deși presiunile asupra prețurilor au început să se modereze, Banca Națională a României (BNR) ar trebui să mențină o abordare prudentă pentru a se asigura că până la mijlocul lui 2025 inflația revine la ținta sa, consideră FMI: “Înăsprirea politicii monetare a ajutat la reducerea inflației și la ancorarea așteptărilor în ce privește inflația. Pe viitor, angajamentul public al BNR de a nu modifica ratele dobânzilor în 2023 este adecvat în lumina inflației de bază încă la un nivel ridicat și a riscurilor de pe urma majorării salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază este pe un tren descendent ferm astfel încât să fie atinsă ținta de inflație. Mai mult, este perfect justificată implementarea reducerii dobânzilor într-un mod gradual, ținând cont de incertitudinile ridicate privind fenomenul inflaționist, transmiterea politicii monetare și politicile fiscale”, se arată în raport.
Nu în ultimul rând, FMI solicită monitorizarea riscurilor care apar în urma recentei creșteri a împrumuturilor în valută și a impactului planificatei taxe pe bănci.
Ileana Sandu
