Un concert cu impact asupra publicului s-a desfășurat în seara de 12 octombrie 2023, la Filarmonica târgumureșeană, cu un program pe măsură, din creația marilor compozitori ruși, Serghei Prokofiev și Piotr Ilici Ceaikovski.
În prima parte am ascultat Concertul pentru vioară, în Re major, de Prokofiev, în interpretarea violonistului Konradin Seitzer, din Germania, un tânăr stăpân pe tehnica instrumentului și pe subtilitățile acestei lucrări, cu sonorități când percutante, incisive, când de o cantabilitate scânteietoare. Desigur, frumusețea melodică a fost sporită de sunetul de cristal al viorii Stradivarius pe care o deține. Solistul are o prodigioasă activitate în țara natală, dar și în străinătate, activând într-o perioadă în calitate de concert-maestru al unor orchestre, precum Komische Oper Berlin și Orchestra Filarmonicii de Stat din Hamburg.
La pupitrul dirijoral a fost secondat de Mihnea Ignat, un apreciat șef de orchestră al generației sale, în prezent fiind dirijor principal al Operei Naționale Române din Timișoara și al Orchestrei Simfonice din Elche (Spania). Palmaresul său bogat cuprinde premii prestigioase la concursurile internaționale de dirijat, precum și nenumărate colaborări cu orchestre importante, ca cele din Madrid (Orchestra Radioteleviziunii), cu Orchestra Simfonică Națională a Irlandei, cu Orchestra Radio și cu cea a Filarmonicii “George Enescu” din București, cu orchestrele filarmonicilor din Zagreb, Sevilla, Bilbao, Sarajevo și multe altele.
În partea a doua a concertului ne-a dăruit Simfonia “Manfred” de Ceaikovski, o capodoperă a simfonismului programatic, inspirată de poemul dramatic cu același nume de Byron.
Manfred, sau iubirea dincolo de moarte... Ne vorbește despre eroul chinuit de sentimentele lui, mistuindu-se în încercarea de a se revedea cu femeia adorată pierdută. În accepție filosofică, având semnificații multiple, Manfred, a cărui viață este dedicată cunoașterii, se luptă cu vinovăția proprie, întrucât știe că doar prin sacrificarea iubitei, Astarte, poate dobândi această cunoaștere. Dar chemarea ei din lumea spiritelor, căci ea este moartă, va însemna apogeul și prăbușirea lui, el fiind gata să părăsească această lume, pentru a i se alătura în cealaltă lume, împlinidu-și astfel destinul, al celui care a cunoscut iubirea în viață, dar și dincolo de ea, în moarte.
Destinul eroilor tragic i-a exercitat întotdeauna interes pentru compozitori, dacă ne gândim la paginile muzicale celebre, inspirate de Prometeu, Oedip, Faust, Don Quijote...
Această temă sugerată autorului de compozitorul Mili Balakirev (unul dintre componenții Grupului celor Cinci), nu putea fi mai bine ilustrată în muzică decât de un creator precum Ceaikovski, a cărui forță de introspecție și uriașă măiestrie pot reda cu atâta intensitate tragedia eroului. Ceaikovski a compus o muzică în care complexitatea partiturii pune la grea încercare virtuozitatea instrumentală a întregii orchestre, în toate compartimentele sale, ansamblul târgumureșean oferindu-ne o interpretare convingătoare și lăsând, astfel, o puternică impresie asupra auditoriului.
Seria acestor frumoase concerte continuă joia viitoare cu un program Rahmaninov, susținut de pianistul Andrey Gugnin și îndrăgitul dirijor Anton Shaburov, ambii din Rusia.
Carmen Mihăescu
