Reprezentanți ai Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual protestează, joi, de la ora 13.00, în fața sediilor Ministerului Muncii și Ministerului Afacerilor Interne, nemulțumiți de salarizare, neactualizarea normei de hrană și a indemnizației de chirie.
“În cazul în care nu se vor găsi soluții pentru solicitările noastre legitime, având în vedere faptul că Poliția este entitatea care poate asigura echidistant, imparțial, obiectiv și eficient paza secțiilor de votare, vom boicota cele patru sesiuni de alegeri din 2024, adică în anul următor nu vom asigura paza, ordinea, siguranța publică la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Polițiștii vor refuza, se vor îmbolnăvi, nu vor intra în serviciu, similar colegilor de la penitenciare, similar colegilor grefieri de la Justiție. La momentul respectiv nu știm ce va face Guvernul, cu cine va garanta că asigură alegeri curate și corecte”, a declarat președintele SNPPC, Vasile Zelca, pentru Agerpres.
Potrivit acestuia, principalele nemulțumiri sunt neaplicarea Legii 153 din 2017 privind salarizarea polițiștilor, neactualizarea normei de hrană, neactualizarea indemnizației de chirie, lipsa predictibilității în salarizare, în carieră și pensionare, “bătaia de joc care a devenit polițistul persoană contractuală din MAI în ultimii ani, prin salarizare precară”.
El a explicat că salariul mic reprezintă principalul motiv pentru care tinerii nu se mai îndreaptă spre “această profesie de risc și vocație”.
“Ne-am întâlnit cu domnul ministru ieri, dar semnalele nu sunt mulțumitoare. Ordonanța trenuleț, care este în dezbatere publică, probabil va fi aprobată astăzi (joi, n.r.), acordă pentru polițiști și personalul contractual o majorare de 5% care este foarte, foarte, foarte puțin. Este absolut insuficient. Un polițist debutant, care acum are un salariu de bază de 3.490 lei, după această indexare/majorare va avea 3.610 lei și, dacă salariul minim pe economie va ajunge 3.700 lei, polițistul va avea un salariu mai mic decât salariul minim pe economie. Va fi nevoie de o sumă compensatorie pentru o muncă care este vitală pentru țară. Pentru o muncă care asigură ordine și siguranță publică. Un polițist care are liceul și care are și post-liceală, Școala de la Câmpia sau de la Cluj, este mai prost plătit decât un muncitor necalificat. Adică este o bătaie de joc totală. Nu putem să mai tolerăm așa ceva”, a explicat președintele SNPPC.
El a precizat că sporurile se primesc dacă se lucrează în condiții de sporuri, însă dacă nu se lucrează în condiții se primește salariul de bază. “Sunt colegi care lucrează de luni până vineri, 8.00-16.00 și nu au sporuri. Ei ce fac? Se duc pe mai puțin decât salariul minim pe economie?”, a mai spus sindicalistul.
“Am solicitat prin Cartel Alfa un Consiliu Național Tripartit (CNT) doar pentru familia ocupațională «Apărare, ordine publică și securitate națională», să ne întâlnim cu primul ministru, cu domnul Ciolacu, să-i explicăm situația în care suntem, să îl facem să înțeleagă că acea majorare cu 5% este o umilință pentru noi. Noi dorim aplicarea Legii 153, așa cum a fost votată și promulgată în Parlament. Coeficientul fiecărui polițist înmulțit cu salariul minim pe economie aflat în plată. Rezultatul este baza de calcul pentru sporuri și indemnizații. Crește salariul minim pe economie, crește și salariul polițistului. Stagnează salariul minim pe economie, stagnează și salariul polițistului”, a adăugat sindicalistul.
Astfel, printre revendicări se află: aplicarea, în integralitate, a Legii-cadru a salarizării 153/2017, respectiv acordarea sporurilor și idemnizațiilor la valorile salariale din iunie 2023, și nu la cele aflate acum în plată, care sunt mult mai mici, și includerea în bugetul public aferent anului 2024 a sumelor pentru plata personalului MAI care va fi implicat în cele două scrutine de alegeri de anul viitor, similar membrilor birourilor electorale de circumscripție.
Totodată, sindicaliștii solicită actualizarea salariilor, de la 1 ianuarie 2024, în raport cu indicele de inflație stabilit oficial de către INS, dar și cu prețurile principalelor produse de consum și ale utilităților (minim 13,8%) și actualizarea salariului de grad în raport cu salariul minim pe economie, stabilit prin HG, nu cu valorile de referință actuale, diminuate și discriminatorii față de alte categorii bugetare.
Pe lista de revendicări se mai află asigurarea protecției juridice a polițistului, prin modificarea legislației, în sensul incriminării mai drastice a faptelor de ultraj (arest preventiv și închisoare cu executare pentru făptuitori, fără alternative sancționatorii), modernizarea Statutului polițistului (actualul datează din 2002) și adoptarea unui Ghid al carierei în profesia de polițist, în concordanță cu realitățile actuale.
Sindicaliștii mai cer actualizarea normei de hrană (pentru polițiști și PC) și a normei de echipare, în raport cu statisticile oficiale ale INS și cu prevederile legale în domeniu, actualizarea sporului pentru suprasolicitare neuropsihică acordat polițiștilor judiciariști/beneficiarilor din MAI, la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017, și nu la valoarea minimă, aflată în plată.
Printre revendicări se mai află actualizarea, la prețul pieței, a compensației pentru chirie, care se plătește și în prezent la cuantumul stabilit în urmă cu 14 ani (2009), indexarea pensiilor militare de stat conform celor din sistemul de pensii publice, obținerea dreptului constituțional la grevă pentru polițiști, deoarece actualele pârghii de luptă sindicală sunt insuficiente pentru categoria lor profesională, avantajând forul legislativ, MAI și Guvernul. (Agerpres)
