Ungaria este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană în privința ajutorului pentru Ucraina, a declarat joi șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, în contextul în care UE încearcă să obțină un acord asupra unui nou pachet de asistență financiară pentru Kiev, relatează Reuters ș MTI.
Gergely Gulyas a făcut aceste remarci după ce miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că este “încrezătoare” că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluție pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistența Ungariei.
Ungaria este în discuții cu Comisia, dar nu este sigur că se va ajunge la un acord, iar dacă nu se va reuși, celelalte 26 de state membre ale UE ar putea găsi o soluție fără Ungaria, a precizat joi șeful de cabinet al lui Orban.
Furnizarea ajutorului prin intermediul a 26 de acorduri bilaterale reprezintă o opțiune care a fost adusă în discuție, dar este mai complicată și mai costisitoare decât din bugetul central și ar putea afecta unitatea UE, menționează Reuters.
Gergely Gulyas a mai explicat că președinta Comisiei Europene a condiționat deblocarea de noi fonduri ale UE pentru Ungaria de modificări în problemele privind comunitatea LGBTI și migrația, încercând astfel să pună presiune pe Budapesta.
El a precizat că alegătorii unguri și-au exprimat clar opinia în legătură cu aceste două probleme și a dat asigurări că guvernul său este dispus să ajungă la un acord în chestiuni “care nu sunt dăunătoare”, dar în privința celor în care cetățenii unguri și-au făcut cunoscută poziția acest lucru ar fi “antidemocratic și inacceptabil”, a consemnat MTI.
AGERPRES (sursa foto: pixabay.com)
Lavrov: Discuțiile privind controlul armelor nucleare, exclus cât timp SUA susține Ucraina
Rusia a afirmat joi că discuțiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ține cont și de situația din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-și impună dominația în plan militar, relatează Reuters.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferință de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni și reluarea discuțiilor privind “stabilitatea strategică” între cele două țări, care dețin cele mai mari arsenale nucleare din lume.
Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani.
El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba, din 1962.
“Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean și a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat joi șeful diplomației ruse.
Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost uciși în orașul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac.
Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmației sale că Vestul încurajează Ucraina să desfășoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters.
Ministrul rus a insistat că discuțiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfășoară ceea ce el a numit un “război hibrid” împotriva Moscovei.
“Nu respingem această idee pe viitor, dar condiționăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare și nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov.
Federația Rusă, moștenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experților. Împreună, SUA și Rusia dețin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.
Șeful diplomației ruse a făcut apel, pe de altă parte, joi, la SUA să înceteze “agresiunea” împotriva Yemenului, după ce armata americană i-a bombardat pentru a patra oară în mai puțin de o săptămână pe rebelii houthi, a consemnat AFP.
“Cel mai important acum este să se pună capăt agresiunii împotriva Yemenului, întrucât, cu cât americanii și englezii vor bombarda mai mult, cu atât rebelii vor fi mai puțin dispuși la tratative”, a notat Lavrov în aceeași conferință de presă.
Armata americană a anunțat miercuri seară că a lovit 14 rachete ale rebelilor houthi la sol, în Yemen, pentru a “proteja” navigația în regiune, al patrulea atac occidental în ultima săptămână.
Acești rebeli, aflați în război de aproape un deceniu împotriva guvernului yemenit, vizează nave comerciale care au legături cu Israelul din largul coastei Yemenului, în Marea Roșie și în Golful Aden. Acțiuni pe care ei spun că le desfășoară în solidaritate cu palestinienii din Fâșia Gaza, un teritoriu bombardat și asediat de armata israeliană după atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie. Creșterea numărului atacurilor rebelilor houthi a provocat ca răspuns atacuri americane și britanice, care au vizat aproape 30 de ținte din Yemen, săptămâna trecută.
Ungaria este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană în privința ajutorului pentru Ucraina, a declarat joi șeful (sursa foto: pixabay.com)
