“... Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”.
Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 13, vers. 1-7
Ce este, de fapt? Să fie o nevoie psihologică, fizică, emoțională sau o împlinire ? Există o diferență între a te îndrăgosti și a iubi? Multe întrebări. Poate prea multe. Înafara beatitudinii pe care toți o simțim atunci când iubim, care vine cu emoție sub formă de fluturași în stomac, cu zâmbete apărute dintr-un gând, cu dorința de a fi cu el sau ea cât mai mult timp, când simți că nimic nu e prea mult sau prea greu, iubirea vine și cu responsabilitate, cu provocări, cu răscruci și cu împlinire. Responsabilitatea sentimentelor pe care le trăim și pe care le provocăm. Nu am vrea să fie nimeni rănit, nici noi, nici el sau ea. Iubirea este pur și simplu frumoasă, sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Când apare concurența, orgoliul, frustrarea, plictisul și nevoia de ,,spațiu personal” înafara relației, nu este și nici nu a fost iubire. A fost îndrăgosteală, a fost chimie, dorință, ambiție, fugă de singurătate, dar în niciun caz iubire.
Se spune că iubire este atunci când îi dai posibilitatea, îi dai toate armele partenerului/partenerei ca să-ți poată face rău, iar el/ea nu o face. Da, aceea cred că e iubire.
Nu există rețete pentru iubire, pentru armonie, pentru reușite în relație, dar dacă există iubire se poate ajunge și la armonie și la reușită.
Iubirea în sine este o sărbătoare. Aduceți-vă aminte cum fiecare zi era frumoasă, era senină, plină de viață, de zâmbet atunci când iubeați. Uitați-vă la cel de lângă voi care v-a provocat aceste trăiri, chiar dacă a trecut un timp și poate nu mai e nici atât de frumos sau frumoasă, poate s-a îngrășat, poate trecerea timpul l-a marcat, dar el sau ea e acea persoană care a adus în viața voastră ceea ce ne dorim cu toții. Iubire.
Viața în sine este iubire, se naște din iubire, crește în iubire, iubire care odată se dezvoltă și se diversifică. Da, putem iubi în multe feluri. Ideea e să iubim. Începând cu noi înșine, fără ca asta să însemne egoism. Ceea ce a spus Iisus Hristos: “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, e cel mai bun îndemn spre iubirea de sine, lipsită de egoism și răutate. Iubindu-ne pe noi curat, frumos, deschis, vom ști și cum să iubim oamenii din jurul nostru. Nu vă fie frică să iubiți. E sentimentul cu care ne hrănim spiritual și emoțional și îl căutăm de-a lungul întregii noastre existențe.
Sărbătorim Dragobetele. Sărbătoarea iubirii pe plaiuri mioritice. Îndemnul de a vă iubi românește sună puțin cam ciudat, dar sărbătorirea în stil românesc a acestei zile a iubirii este o opțiune, ținând cont de faptul că avem tradiții frumoase.
Deci, iubiți-vă mult, iubiți-vă cum vreți, doar iubiți-vă.
P.S. Nu confundați iubirea cu o petrecere... cu toate că, și una, și alta pot da, la un moment dat, dureri de cap.
ANTONELA DUMITRACHE
(Foto: Unveil Romania)
Iubesc
Iubesc să mă gândesc la “azi”
Să simt că viața mi-a mai dat o șansă
Să râd și să-i iubesc pe toți ce i-am ales
Să facă parte din a mea umilă viață.
Să mă trezesc zâmbind, e-o nouă provocare
Să îmi exercit dreptul de-a trăi,
Să mă îndrăgostesc de el, de-o viață oarecare,
De-un suflet cu o formă de bărbat timid.
Ce dacă am căzut și încă doare,
M-am ridicat punând pe răni doar timp,
În suflet sunt blindată cu răbdare
Și folosesc iubirea din dotare.
Speranța, bucuria și-o vestă antirăutate
Sunt arme ce mereu le țin la mine,
Manta făcută din iubire și răsfăț
Mă apără de ei, de voi și chiar de mine.
Să nu vă fie frică să iubiți
E sentimentul din care noi am fost creați
Iubirea se-nmulțește când o dați
Și se întoarce înmiit când nici nu v-așteptați.
ANTONELA DUMITRACHE
CE ESTE DRAGOBETELE ȘI DE CE ÎL SĂRBĂTORESC TOȚI ROMÂNII?
* Dragobete este tratat la fel ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să își afle ursitul, își pun sub pernă busuioc sfințit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-și găsească ursitul
* se scot din pământ rădăcini de spânz, care sunt folosite pe post de leac spre vindecarea unor boli precum cancerul
* păsările neîmperecheate până de Dragobete rămân fără pui peste vară
De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții precum:
1. Spălarea părului și al feței cu zăpadă
Se crede că apa rămasă din topirea zăpezii, are puteri magice asupra frumuseții și iubirii și că provine din surâsul zânelor. Cine își va clăti fața cu această apă, va deveni fermecătoare ca și o zână.
2. Sărutul eternității
Îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. Tot în această zi îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.
3. Ziua distracției și a veseliei
Nu trebuie să fie cineva trist sau să plângă, altfel așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. E bine să fie veselie, încât tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.
4. Ziua curățeniei
Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.
La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.
Ziua de 24 februarie marchează începutul primăverii, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog.
Odată cu aceste cadre din natură, iubirea reînvie sărbătorind Dragobetele, în timp ce alte popoare sărbătoresc ziua de Valentine's Day. Numele Dragobete vine din legenda Babei Dochia, Dragobete fiind considerat fiul acesteia. Se spune că acesta este un tânăr chipeș, voinic și iubăreț, care își petrece timpul prin păduri.
Dacii l-au perceput ca fiind un zeu pețitor și naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, “zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce “se logodesc” în această zi.
El mai este identificat de altfel și cu zeul dragostei, Cupidon, în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
În funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de “Cap de primăvară”, “Sântion de primăvară, “Ioan Dragobete”, “Drăgostițele”, “Logodna sau însoțitul paserilor”.
Se spune că în ziua de 24 februarie:
* bărbații nu au voie să necăjească femeile sau să se certe cu ele, întrucât primăvara îi va aduce ghinion și un an neprielnic
* nu e de bun augur ca cineva să plângă. Tradiția spune că lacrimile ce curg în această zi aduc necazuri și supărări în următoarele luni
5. Zburătoritul
“Zburătoritul”este un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.
6. Întâlnirea celor care se plac
Dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul drag, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.
7. Semănarea busuiocului
Gospodinele trebuie să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantează afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete e folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se consideră că are puteri magice
(https://silverhand.ro/news/ce-este-dragobetele-si-de -ce-il-sarbatoresc-toti-romanii/)
