Vestea că România a câștigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul “Roșia Montană” ne-a bucurat enorm, pe toți, deopotrivă. În primul rând ne-a bucurat faptul că bugetul țării nu va fi sărăcit de cei peste 6 miliarde de dolari. Noi, cei din județul Mureș, avem însă un motiv de bucurie și de mândrie în plus datorită faptului că cea care a condus echipa de avocați români este târgumureșeanca Crenguța Leaua, nimeni alta decât fiica prof. univ. em. dr. ing. Vasile BOLOȘ, fostul rector al Universității “Petru Maior” din Târgu Mureș (universitate care a fuzionat cu UMF și a devenit UMFST “George Emil Palade”). Cred că toți cititorii “Cuvântul liber” sunt în asentimentul nostru ca, pe această cale, să adresăm mulțumiri doamnei prof. Crenguța Leaua și familiei respectabilului prof. univ. em. dr. ing. Vasile BOLOȘ pentru această reușită, pentru faptul că astfel, cu toții, putem avea un trai mai liniștit și lipsit de griji. Vă felicităm, vă mulțumim și vă transmitem întreaga noastră considerație pentru activitatea desfășurată în slujba țării, fie ea la catedră, fie în sălile de judecată.
Sâmbătă, 9 martie, am primit cu toții marea veste
Reclamanții din acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană, judecată la Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID), Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey), sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Potrivit unui comunicat al Executivului, România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană, decizia Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții a fost comunicată vineri seară Guvernului României.
Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey).
“Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. În următoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID”, se arată în comunicat.
Guvernul României salută această decizie și mulțumește tuturor celor implicați în apărarea intereselor statului român.
“Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat în comunicat.
Executivul precizează că acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale, se punctează în comunicat.
“Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (https://icsid.worldbank.org)”, conform sursei citate.
Cine sunt cei care ne-au reprezentat...
Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a reprezentat România alături de casa de avocatură elvețiană LALIVE, a declarat că au depus eforturi constante pentru a naviga în această complexitate și pentru a respecta atât drepturile investitorilor, cât și cele ale cetățenilor României. România a fost reprezentată în arbitraj de consorțiul LALIVE și Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP). Echipa LALIVE a fost condusă de dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Lorraine de Germiny și Noradele Radjai. Alți membri ai echipei au fost Christophe Guibert de Bruet, David Bonifacio, Emilie McConaughey și Baptiste Rigaudeau. Echipa LDDP a fost condusă de prof. Crenguța Leaua și i-a inclus pe prof. Ștefan Deaconu, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Filatov, Corina Tanase, Aurora Damcali, Marius Grigorescu și Raluca Popa. Echipa a mai inclus, temporar, și pe Mihaela Maravela și Andreea Piturca.
Cine este târgumureșeanca Crenguța Leaua?
Crenguța LEAUA are o experiență în avocatură de peste 20 de ani, având ca specializare arbitrajul internațional comercial și cel privind investițiile, dreptul comercial internațional și dreptul noilor tehnologii. A asistat clienți în dosare pe rolul mai multor instituții arbitrale internaționale - ICSID, ICC Paris, VIAC Viena, WIPO, diverse centre arbitrale naționale etc. Este inclusă în “Who's Who Legal” ca lider global în domeniul arbitrajului internațional în toate edițiile începând cu anul 2007, precum și în cadrul Thought Leaders (“Lideri de gândire”) (Global Arbitration Review), anual, din 2017 și până în prezent.
Are o amplă activitate ca arbitru, în peste 130 de dosare, din care mare parte la Curtea Internațională de Arbitraj ICC Paris, London Court of International Arbitration LCIA și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, dar și arbitraje ad hoc sub regulile UNCITRAL. Este membră a listelor de arbitri a numeroase centre de arbitraj, cum sunt cele de pe lângă camerele de comerț și industrie din România, Bulgaria, Slovenia, Polonia, Moldova, Centrul de Arbitraj și Mediere din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO), Centrul de Arbitraj Internațional din cadrul Camerei Federale pentru Economie din Austria (VIAC), centrele de arbitraj din Beijing (CIETAC), Shanghai, Shenzen, Singapore și Kuala Lumpur.
A fost vicepreședinte al Curții Internaționale de Arbitraj - ICC Paris (2015- 2018), membră a Curții (2012-2015) și este în continuare membră a Comisiei de Arbitraj a ICC. A fost vicepreședinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (2008-2012).
A obținut abilitarea în conducere de doctorate la Școala Doctorală de la Academia de Studii Economice București, titlul de doctor în drept de la Facultatea de Drept - Universitatea din București și are două licențe în drept de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (Iași) și de la Universitatea Lucian Blaga (Sibiu). Este absolventă a programului Emerging Leaders, executive education din cadrul Harvard University, John F. Kennedy School of Government și a cursurilor de specializare în tehnologii și modele economice disruptive si cryptomonede la London School of Economics.
Este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București (Dreptul comparat al arbitrajului comercial internațional, dreptul afacerilor și dreptul comunicațiilor și noilor tehnologii). A fost conferențiar universitar asociat (Dreptul comparat al arbitrajului internațional și Arbitrajul în domeniul construcțiilor) în cadrul programului de master Arbitraj Internațional la Facultatea de Drept a Universității din București, visiting scholar la Columbia Law School (New York) și invitată să susțină prelegeri la Science Po (Paris), și la mai multe universități din Statele Unite: Georgetown Law (Washington, D.C.), Columbia Law School (New York), Washburn University (Kansas), Arizona State University (Arizona), Florida International University (Miami).
Este autor sau coautor a 4 cărți și a peste 50 de articole, studii și cronici apărute în reviste de prestigiu, în principal în domeniul arbitrajului comercial internațional, dreptului afacerilor și dreptului proprietății intelectuale. Este unul din cei doi editori ai “Arbitration in România. A practitioner's guide”, prima monografie despre arbitrajul din România publicată de Kluwer Internațional (2016). Este membră în numeroase echipe internaționale de cercetare pe problematici de drept comparat și a avut prezentări în peste 30 de conferințe internaționale pe teme de arbitraj sau dreptul afacerilor.
Vorbește fluent limbile engleză și franceză, cunoaște la nivel mediu limba italiană și are cunoștințe de bază ale limbii germane.
Repere: 2013 - prezent prof. univ. dr. habil. la Academia de Studii Economice București, Facultatea de Drept și Școala Doctorală de Drept; 2019 - prezent Membru al “Board of Directors and Silicon Valley Arbitration and Mediation Center” (SUA); 2008 - prezent Vicepreședinte al Asociației Române de Drept al Construcțiilor; 2015-2021 Vicepreședinte al Curții Internaționale de Arbitraj ICC Paris; 2008-2012 Vicepreședinte al Curții De Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Domenii de expertiză: Arbitraj comercial internațional, Dreptul comerțului internațional, Dreptul construcțiilor & contracte FIDIC, Fuziuni și achiziții, Dreptul mediului, Dreptul aviației, Dreptul IT și noilor tehnologii.
Prof. Crenguța Leaua: “A fost, indiscutabil, un dosar extrem de greu”
Într-o intervenție, în direct, la postul de televiziune B1 TV, prof. Crenguța Leaua a ținut să aducă mulțumiri tuturor colegilor ei din România și din Elveția care au reprezentat România în acest litigiu.
“Suntem în fața unui dosar mult prea greu ca să fie rezultatul unei persoane. A fost un dosar care a presupus o muncă de nouă ani. A fost indiscutabil un dosar deosebit de greu pentru că a avut o complexitate foarte mare, sunt zeci de ani de evenimente care au fost prezentate tribunalului de un investitor străin care a fost foarte bine pregătiți în a prezenta documentele pe care le-a considerat utile apărării sale. Noi a trebuit să reconstruim, din urmă, situațiile la care acesta s-a referit. Și a trebuit să avem o colaborare foarte strânsă cu administrația publică. Am avut sprijin din partea funcționarilor publici și oficialilor, atât din administrația centrală, cât și din cea locală pentru ca să putem să adunăm probatoriul necesar și să putem explica Tribunalului poziția României în toți acești ani reproșată de investitorul străin”, a spus prof. Codruța Leaua.
Ea a făcut referire și la impactul pe care o hotărâre negativă l-ar fi putut avea asupra bugetului țării. “Impactul asupra bugetului național și asupra vieții și calității vieții fiecăruia dintre cetățenii României pe care o hotărâre negativă ar fi putut să o aducă ne-a responsabilizat extraordinar și ne-a făcut așteptarea extrem de grea. Practic fiecare minut de așteptare a părut o eternitate”.
Liderul echipei de avocați români a explicat și cum a decurs momentul în care au primit decizia Tribunalului Arbitral: “Eram conectați cu colegii din Elveția, iar prima reacție a fost să trimitem imediat la Ministerul de Finanțe care așteptau din partea noastră acest anunț și abia în secunda doi am început să îl citim. Cam asta facem de două zile încoace, citim cu multă atenție. A fost o hotărâre de 2 la 1. A fost o hotărâre în care Tribunalul a dat dreptate României, dar cu majoritate, nu cu unanimitate și atunci trebuie foarte multă atenție pe argumentația tribunalului și pe argumentația opiniei separate făcute de arbitrul care nu a dat dreptate României”.
Târgumureșeanca a reprezentat țara noastră în cinci dosare câștigând fiecare cauză și a arătat care au fost principalii piloni pe care s-a bazat apărarea României în dosarul “Roșia Montană”.
“România am reprezentat-o în cinci dosare pe care le-am câștigat și fiecare a fost extrem de dificil. Pot să zic că ceea ce a făcut ca acest dosar să fie cu totul ieșit din comun a fost partea de analiză istorică. A fost aproape o muncă arheologică în care colegii mei au avut o răbdare extraordinară în a merge pe detaliu, pe întâlnirea cu persoanele, pe documentele explicate de persoanele care le-au întocmit când le-au întocmit. Ideea centrală pe care noi am susținut-o a fost că statul român nu a încălcat prevederile Tratatului de protecție reciprocă a investițiilor, că a tratat investitorul cu respectarea obligațiilor pe care le avea potrivit acestui tratat, că și-a respectat și legislația internă și că legislația internă a impus anumite cerințe pe care investitorul trebuia să le îndeplinească. Am mai susținut un concept interesant pentru dreptul intern român. Juriștii români îl folosesc mai puțin pentru că e specific dreptului internațional, și anume acela de licență socială, care spune că un investitor în momentul în care realizează o licență cu un impact major la un anumit nivel al societății nu trebuie să aibă doar actele semnate cu autoritățile publice pentru licența ca document juridic, ci trebuie să aibă și sprijinul și acceptul populației. Acesta a fost unul din argumentele pe care le-am introdus în dosar în apărarea României. Și pentru care am prezentat probatorii Tribunalului. Apărarea este foarte amplă, sunt sute de pagini, fiecare cetățean o poate găsi pe pagina de internet a Băncii Mondiale”.
Întrebată de redactorul B1 TV dacă există posibilitatea ca cei de la Gabriel Resources să mai atace decizia tribunalului, prof. Crenguța Leaua a declarat: “Ca avocați avem conștiința responsabilității a analizei de risc și a pridenției. Aceasta a fost poziția noastră și a fost pe parcursul tuturor acestor ani de litigiu. Noi avem o Hotărâre favorabilă dată României cu Majoritate de Tribunalul Arbitral, nu cu unanimitate. Avem o posibilitate dată de Regulamentul și de regulile de arbitraj de la ICSID ca să fie formulată o cerere de anulare. Nu știm dacă investitorul o va formula sau nu. Este o decizie care îi aparține exclusiv. Dacă va fi formulată o astfel de cerere, motivele sunt limitative, deci nu se desfășoară ca un apel obișnuit. Dacă vom ajunge în ipoteza unei acțiuni în anulare, aceasta poate să dureze până la ani de zile. Ne aflăm în situația în care ne bucurăm foarte mult că tribunalul a înțeles hotărârea, ne bucurăm enorm de această hotărâre, dar viitorul ne este complet închis oricărei posibilități de cale de atac. Este, teoretic vorbind, posibilă o cerere de anulare. Că va fi întemeiată sau nu, evident că vom putea analiza acest lucru doar când o vom vedea”.
Dragoș Bardoși
