După ce presa, analiștii atotștiutori de pe televizoare, “experții” și cetățenii cu domiciliul pe rețelele sociale și-au manifestat “consternarea”, “siderarea” și, în general, mânia proletară privind recentul caz al copilului de opt ani (vai de copilăria lui!) violat de două ori în toaleta școlii, “organele” (mă rog “autoritățile” cum li se mai spune) au zis că așa nu mai merge, întrucât violența în școli a atins culmi de neimaginat și trebuie stârpită numaidecât.
Primul care a luat problema în mână a fost chiar prof. Klaus Iohannis, care, ca de obicei, urmărește “cu îngrijorare” toate fenomenele, inclusiv pe cele meteorologice extreme, și care a zis că, da, e foarte îngrijorat de violența în sine, dar, în același timp, “bucuros” și plin de speranță că se vor lua măsurile necesare pentru combaterea acesteia.
Zis și făcut: ministerul de resort a căutat prin sertare, prin fișete, prin debarale și a scos la iveală un document menit “a sprijini școlile în gestionarea cazurilor de violență din școli și pentru menținerea unui mediu sigur”. Dna ministru s-a scuzat, inițial, afirmând că a aflat din presă despre oribilul caz, dânsa fiind ocupată cu niște experți din cadrul Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene și reprezentanții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la lansarea raportului tehnic “Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, elaborat de către OCDE, în vederea sprijinirii Ministerului Educației în elaborarea legislației secundare legii învățământului preuniversitar “pentru a defini cele mai eficiente măsuri în elaborarea legislației secundare, în vederea implementării reformelor din legea învățământului preuniversitar”. E de sperat, desigur, că, pe lângă tot soiul de “digitalizări” și “table inteligente”, “legislația secundară” (ce-o mai fi și aceea) o să prevadă și montarea de încuietori la ușile de la toaletele școlilor.
În context, ministerul mai informează că a fost creat “un pachet de infografice” pentru aplicarea “Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar”, aprobată în septembrie 2023. “Deciziile corecte luate la momentul potrivit pot face diferența dintre siguranță și risc, de aceea cunoașterea tuturor procedurilor este esențială”. Adânc gândit.
Prin urmare, ce prevăd “procedurilii” și ce trebuie să facă personalul școlii în temeiul acestora:
“- dacă e martorul unei fapte de violență, personalul școlii are obligația să elimine riscurile și să le redea elevilor sentimentul de siguranță fizică și emoțională;
- în cazul faptelor de violență gravă care constituie infracțiuni, directorul este obligat să sesizeze poliția;
- în cazul faptelor de violență gravă asupra minorilor (săvârșite de preșcolari/elevi/ personalul școlii) directorul școlii este obligat să sesizeze 119 (DGASP);
- personalul școlii este obligat să comunice cu părinții/ reprezentanții legali despre situația de violență/corelată în absența antepreșcolarului/preșcolarului/elevului, în prezența consilierului și/sau mediatorului școlar, într-un spațiu care asigură confidențialitatea celor implicați;
- personalul școlii stabilește și aplică măsuri de sprijin pentru victime și autori, precum și sancțiuni pentru autori.
În cazurile de violență a elevilor asupra personalului din școală, dacă există suspiciunea unei infracțiuni, directorul unității de învățământ sesizează poliția (112)”.
Pe lângă faptul că textul e compus într-un limbaj de lemn mai ceva ca-n “iepoca de aur”, el conține și o serie de banalități, ca să nu zicem aberații, un talmeș-balmeș greu de digerat: cum, adică, de exemplu, personalul școlii, dacă e martorul unei fapte de violență, “să elimine riscurile și să le redea elevilor sentimentul de siguranță”? Cum adică, în cazul faptelor ce constituie infracțiuni, directorul este obligat să sesizeze poliția? Directorul, oricum sesizează poliția (că doar n-o să sesizeze aprozarul din colț), dar nu el, ci instanța de judecată are competența de a decide dacă o faptă constituie sau nu infracțiune. Ce “fapte de violență gravă” pot săvârși, totuși, preșcolarii, adică cei de la “grădi”? Până la urmă, unde sună directorul? La 112 sau la 119? Și alte bazaconii.
În fine, cine nu pricepe n-are decât să consulte ghidurile “Dezvoltare socială și emoțională” și “Dezvoltare personală și coaching”, elaborate în cadrul programului ROSE, recomandă ministerul. “Coaching” e de bază, clar. Și “infograficele”. Îi prezinți copilului “infograficu' “ și imediat se potolește. Îi mai citești ceva din programul ROSE și mielușel devine.
Plus că, pentru ca să fie oablă treaba, ministerul anunță “noi sesiuni de formare cu toți directorii din județe”. Nu este clar cine îi va “forma” Important e să nu încurce 112 cu 119.
“Ministerul Educației condamnă cu fermitate orice act de violență. Reiterăm necesitatea ca toți cei care desfășoară activități în mediul școlar să acționeze în interesul superior al copilului, în momentul în care este sesizat un act de violență. Responsabilitatea pentru diminuarea violenței în mediul școlar aparține tuturor celor implicați în viața școlii” conchid, apoteotic, dregătorii din domeniu, clar depășiți de situație.
…Ți-e și milă, ți-e și silă. Măcar să-și recunoască eșecul, să-și vâre capu-ntre urechi și să-și țină gura, cu “coaching”- ul și cu “infograficele” lor cu tot. Un nene și-a dat cu părerea, pe o rețea de socializare, cum că ce-ar fi dacă se vor reintroduce centrele de reeducare - “școala de corecție”, cum îi zicea pe vremuri. Vai, dar i-au sărit în cap zeci de mămici revoltate și tătici nervoși, l-au beștelit, l-au făcut putinist și bolșevic, l-au umplut cu lături, de a trebuit bietul om să se lase de “feisbuceală” și să se apuce de grădinărit. Vezi că el nu știa ce-i aia “coaching” și “infografice”, cu ajutorul cărora stârpim violența în școli.
Cât despre prof. Iohannis, să nu fim răi: o fi avut și dânsul “greșalele” sale (pentru care mulți dintre cei ce l-au votat de două ori, acum îl înjură vârtos), dar un lucru bine făcut tot a făcut: mărețul ghiveci prezidențial România droga ăăă, na, cum îi zice? Educată.
P.S. Material didactic exemplificativ: tocmai când televiziunile arătau imagini cu “tânărul” (că dacă-i zicem “derbedeu” îi încălcăm drepturile omului) care și-a cotonogit diriginta de a băgat-o în spital, dna ministru, tot la televizor, “condamna cu fermitate orice act de violență” povestind cum o să fie aplicate măsuri, proceduri și alte infografice, coaching-uri etc.
Vorba unei replici celebre dintr-un film celebru: “Nu mă face să râd, că am buzele crăpate”.
… Sau, mai ca pe la noi, pe la ardeleni: “Mă leși?”
Ileana Sandu
