Numeroasele fapte grave întâmplate anul trecut și în cinci luni trecute din 2024 ne demonstrează cât de vulnerabilă este România economic-financiar și mai ales a statului de drept, instituțiile să rezolve problemele oamenilor, precum și cele economice-sociale, cât și cele economice și financiare, de asistență sanitară, învățământ-educație, pensii, salarizare, care sunt bulversate din cauza sistemului administrativ-politic local și central.
De ce? Pentru că partidele politice aflate la guvernare de 34 de ani până în prezent au numit în funcțiile de conducere persoane incompetente - membri de partid - care au lipit afișe în campaniile electorale.
Politicile economică și administrativă urmăresc un singur scop: să mențină, pe cât posibil, o pace socială cu gândul la câștigarea alegerilor locale și parlamentare, însă nici unul nu va obține o majoritate ca să formeze guvernul de unul singur.
Drept urmare, se va face o alianță în care din fașă vor începe conflictele de interese pentru obținerea ministerelor celor mai importante, ca și funcțiile de secretari de stat, prefecți, șefi ai numeroaselor agenții deconcentrate, pentru împărțirea miliardelor de la UE.
Deci e greu de crezut că în scurtul timp rămas până să se refacă și să aprobe noul plan, se va putea obține măcar o parte din acești bani pe care să se poată baza bugetul țării în anul 2024. Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să recurgă la împrumuturi costisitoare, cu dobândă mare. Guvernul a făcut public faptul că în numai patru luni din 2024, datoria publică foarte mare o să reducă mult PIB-ul.
Dacă se va continua cu aceeași politică economică și în 2025, România, Guvernul va fi obligată să se împrumute și mai mult, în continuare, la dobânzi foarte mari care vor dubla ratele plătite creditorilor. E momentul să se înțeleagă că problemele economice și sociale nu pot fi rezolvate la infinit cu bani împrumutați. Investițiile de anvergură în infrastructură, prin care să se poată realiza/crea noi locuri de muncă corect plătite și realiza reformele în sănătate, în învățământ, administrate pensiile și salarizarea bugetarilor, prin care să se reducă cheltuielile sociale și administrative, e greu de crezut că bugetele de stat și de asigurări sociale vor fi mai bune.
De ce? Din cauză că economia este la pământ datorită mișcărilor sociale, protestelor pensionarilor, acompaniați de polițiști (unii și-au legat mâinile și picioarele cu lanțuri). Bugetarii ar trebui să fie mai rezervați în a protesta atâta timp cât salariul lor mediu lunar e de 7.567de lei, iar în sectorul privat este mai mic, precizează primul ministru.
De unde bani dacă statul colectează până la 24% din ceea ce ar trebui să încaseze de la contribuabili. Marii datornici sunt tocmai companiile de stat, care în loc să-și plătească datoriile de miliarde la buget, solicită subvenții de la Ministerul Finanțelor Publice, în timp ce șefii acestora încasează lunar salarii între 10-20 mii de lei pentru simplul motiv că e funcționar la stat, cu alte cuvinte, că mulți dintre ei taie frunze la câini. Situația datoriilor la buget este asemănătoare și la marile firme multinaționale, care realizează profit de multe miliarde de euro din vinderea românilor a gazului metan și a energiei electrice românești, ca urmare oferite aproape gratis de Guvernul Năstase și următoarele.
De asemenea, Statul Român, pentru a avea bani atât de necesari dezvoltării economiei și creșterii bunăstării românilor, pentru majorarea pensiilor, a indemnizațiilor copiilor, modernizarea sistemelor de sănătate și de învățământ etc., trebuie să recupereze datoriile de 10,8 miliarde de lei existente la această dată, să stapeze risipa banului public, pe bunuri și servicii în folosul clientelei politice care numai în 2024 a creat deficitul la 4% din PIB, să elimine evaziunea fiscală, corupția, pentru a avea banii necesari pentru relansarea și creșterea economică în acest an.
De ce? Pentru că măsurile financiar-economice și măsurile luate până acum pentru creștere economică în acest an sunt egale cu o picătură de apă ajunsă în ocean. Nu prin creșterea taxelor și impozite pe care Guvernul le va lua în anul 2025, plătit tot de cei care le-au achitat corect și la timp. E timpul să se înțeleagă că crescându-le încasările, veniturile vor scădea, nu vor crește.
Miliardele de euro împrumutate de Guvern trebuie să se folosească pentru investiții, în limita în care acestea nu pot fi acoperite de la buget. România, Ministerul Finanțelor Publice, se impune să ajungă să colecteze la buget cel puțin 30% din PIB, față de 24% cât realizează acum. Cum? Prin digitalizare și profesionalizare. Dacă nu se fac urgent reformele impuse în domeniile administrației de stat și în funcțiile de conducere, nu se vor angaja oameni în domeniu competenți, și nu pe criterii politice cum s-a procedat până acum, România riscă să intre în faliment deoarece neconcordanța mare dintre cerere și ofertă va conduce spre nedoritul faliment. Deci, trebuie stimulată politica economică și de menținere a puterii de cumpărare, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație inevitabilă, a insolvenței, și ce-i mai grav, cea a falimentului financiar și economic.
Ioan Husar
