Dependența de cumpărături (shoppingul compulsiv sau shoppingul necontrolat) este comportamentul de cumpărături excesive și impulsive, care se simte ca o nevoie greu de stăpânit și ce apare, de obicei, în urma unor emoții negative, precum anxietatea, furia sau descurajarea.
Psihoterapeutul Cristiana Oprișescu explică pentru hotnews.ro că dependența de cumpărături are legătură cu experiențe din copilărie, iar persoanele afectate se învârt într-un cerc vicios care le împinge să achiziționeze obiecte pentru a-și umple golul interior.
Emoțiile experimentate în timpul cumpărării compulsive (nevoia de a cumpăra, pierderea controlului și sentimentele pozitive ulterioare, resimțite pe termen scurt) sunt similare cu cele ale dependenței de droguri.
Factori interni
Persoana care suferă de shopping compulsiv cumpără produse de care nu are deloc nevoie în acele momente. Actul de a cumpăra îi aduce o plăcere excesivă pe moment și apoi simte o ușurare. Dar, după ce acestea au trecut, persoana simte o profundă dezamăgire de sine și apoi se învinovățește că nu a rezistat tentației.
Shoppingul compulsiv își are, de obicei, originile în copilărie, acolo unde există o relație disfuncțională între părinți și copii, bazată pe lipsuri afective. Persoana în cauză va încerca să umple golurile afective, stima de sine redusă și vidul interior cu ajutorul obiectelor pe care le cumpără în mod compulsiv.
“Acest comportament apare datorită faptului că atunci când erau copii, căutau consolare la obiecte precum păpuși sau dulciuri pentru a umple lipsa afectivă și sentimentul de singurătate pe care îl resimțeau.
Însă, shoppingul excesiv poate să fie legat și de afecțiuni precum tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate, stări depresive, comportamente alimentare disfuncționale și diverse traume”, afirmă specialistul citat.
Factori externi
În prezent, printre factorii externi care exacerbează shoppingul compulsiv se numără tot ceea ce numim social media (Instagram, Facebook, influenceri). Prin aceste medii de socializare, cumpărătorii compulsivi sunt stimulați să cumpere și mai mult. Sunt și ușor de influențat, pentru că persoanele care suferă de acest comportament compulsiv resimt un mare gol interior pe care încearcă să îl umple prin cumpărături.
Deși se credea că femeile sunt mai predispuse decât bărbații la această dependență de cumpărături, un studiu recent a constatat că femeile și bărbații au niveluri aproape egale de shopping compulsiv, stresul fiind unul dintre factorii comuni care a crescut rata cumpărăturilor compulsive.
Semnale
Pentru a depista tendința spre acest comportament compulsiv, specialiștii în domeniul sănătății mintale au stabilit câteva semne, printre care gânduri obsesive legate de cumpăratul unor obiecte, nevoia de a cumpăra din ce în ce mai mult pentru a atinge același nivel de satisfacție, incapacitatea de a cumpăra mai puțin, sentimente de dezamăgire dacă nu reușesc să cumpere ce și-au dorit, afectarea stării de bine și semne psihologice ale unor episoade maniacale.
Emoții negative de care vrem să scăpăm
Printre emoțiile de care încercăm să scăpăm atunci când cumpărăm compulsiv, pe primul loc se află... plictiseala. Însă, pe cât de ușor este satisfăcută plictiseala, pe atât de rapid se instalează sentimentul de vinovăție.
Sesiunile de cumpărături sunt adeseori asociate cu eliberarea endorfinelor, hormoni ai fericirii. Cum aceștia au un efect de diminuare a cortizolului, hormon al stresului, multe persoane apelează la cumpărături compulsive în încercarea de a ameliora stările de stres cu care se confruntă. Deși euforia imediată poate părea eliberatoare, urmările aduc sentimente de regret și vinovăție, iar stresul poate fi accentuat de problemele financiare cauzate de cheltuielile excesive.
Singurătatea sau izolarea socială duc la convingerea că oamenii pot fi înlocuiți de posesii materiale și că, înconjurându-ne cu obiecte, putem umple golul lăsat de lipsa persoanelor dragi.
Nici anxietatea nu este de neglijat în declanșarea cumpărăturilor compulsive, acestea ajutându-ne să ne simțim în siguranță atunci când ne confruntăm cu o situație pe care o percepem ca fiind în afara controlului nostru. Deși pe moment pare un antidot perfect, acest comportament nu are niciun efect tangibil asupra bunăstării noastre emoționale.
Remedii simple
În afara ședințelor de psihoterapie, în combaterea dependeței de cumpărături, există și câteva obiceiuri sănătoase, ușor de pus în practică. Mergi la cumpărături doar cu o listă de la care să nu te abați, apucă-te de un hobby care nu necesită bani și, neapărat, dezabonează-te de la e-mailurile promoționale ale magazinelor și anulează urmărirea mărcilor pe rețelele de socializare.
(Sursa foto: freepik.com)
Lucreția Pop
