La Alba Iulia, a avut loc, in data de 18 iunie a.c., sedinta de constituire
a Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Alba Iuliei. Alegerile au
fost organizate in cele zece colegii electorale din protopopiatele
Arhiepiscopiei. In cadrul lor, conform prevederilor Statulului pentru
organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, delegatii
consiliilor parohiale au votat mirenii si preotii care vor alcatui inaltul for
de conducere eparhial. El este format din treizeci de membri cu o viata
morala si religioasa ireprosabila, dintre care douazeci de mireni si zece
clerici. Adunarea eparhiala este aleasa la fiecare patru ani si reprezinta
organismul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale,
social � filantropice, economice si patrimoniale din Arhiepiscopia
Ortodoxa a Alba Iuliei. Presedintele Adunarii este Inaltpreasfintitul Parinte
Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei.
Alegerile la nivel eparhial fac parte dintr-un proces mai amplu, care se
desfasoara la nivelul intregii Patriarhii Ortodoxe Romane. Ele au loc o
data la patru ani, pe fondul constientizarii demersurilor comune, a ierarhiei
si a laicilor, cu privire la probleme spirituale, sociale, morale, culturale
sau economice, de o mare importanta pentru prezentul si viitorul tarii
noastre, dar si a colaborarii viitoare pentru revitalizarea si promovarea
patrimoniul valorilor crestine in societatea contemporana.
Desemnarea in calitatea de membru al Adunarii Eparhiale a unei
persoane constituie o chemare la o nobila lucrare misionara, o
recunoastere a frumusetii trairii sufletesti, a faptelor bune savarsite in
societate, dar si a potentialului de implicare in viata Bisericii. Aceasta
actiune de alegere a noilor reprezentanti in Adunarea Eparhiala de la
Alba Iulia are ca scop bunul mers al vietii si activitatii bisericesti din
judetele Alba si Mures, precum si dinamizarea lucrarii pastorale si
misionare din aceasta zona.
Principiul sinodalitatii in Biserica a fost legat mereu de ideea de unitate
si de slujire. El implica in sine trei criterii: al comuniunii, care este norma
generala a intregii vieti a Bisericii, al originii transcendente a slujirii
membrilor ierarhiei si cel al complementaritatii intre cler si credinciosi.
Cele trei slujiri sunt atat de solidare intre ele incat realizeaza o singura
opera. Aceasta lucrare este caracterizata de angajamentul general de
conducere a credinciosilor spre mantuire si de sfintire a vietii lor, dar si
de o convergenta si o conlucrare permanenta a tuturor membrilor ei. In
general, ea trebuie inteleasa ca realizandu-se atat prin asemanarea si
unirea oamenilor cu Dumnezeu, cat si prin implicarea lor in lumea
contemporana, prin asumarea provocarilor pe care le ridica societatea
zilelor noastre si prin proclamarea cu mereu innoita convingere a
adevarului si a frumusetii Evangheliei.
