În Colecția Școala Ardeleană de Proză a apărut volumul „Alfabetul distopiilor" de Gheorghe Săsărman. Cu o Postfață semnată de Ștefan Borbély, cartea este publicată cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani a autorului. Pe copertă: Ernst Ludwig Kirchner, „Bolnav, noaptea" (ulei pe pânză, 1920/22).
„Alfabetul distopiilor e un eseu ficțional scris meticulos, cu o artă bine condusă și scrupulos controlată, în hinterlandul căreia se află o sintaxă culturală specifică și strictă, de tip combinatoriu, adică discursul utopic și distopia. În consecință, detaliile furnizate de către Gheorghe Săsărman au o precizie de orfevru. Niciodată fraza nu curge la întâmplare și nici o «cheie» nu e introdusă aleatoriu, indiferent cât de aparent nesemnificativă se dorește ea să fie. Cititorul va descoperi cu ușurință acrostihul UTOPIA, care rezultă de pe urma adiționării celor șase inițiale ale cuvintelor din titlurile capitolelor, deși I-ul de la Nihilism (capitol nescris, înlocuit cu trei puncte) s-ar fi potrivit mai bine Inteligenței Artificiale, perspectivă tematică ofertantă, pe care autorul, însă, o evită. Rezultă că romanul e «spart», «deschis», incomplet, în mod premeditat, așa cum e unul dintre romanele celebre ale lui Italo Calvino, Dacă într-o noapte de iarnă un călător. Gheorghe Săsărman își lasă cititorul în interiorul textului, invitându-l să scrie de unul singur, după propriul său plac, capitolul care lipsește. Dacă o va face respectând regulile impuse de către roman, va deveni el însuși un călător distopic, proiectat întrun univers futurist a cărui funcționare va fi nevoit s-o imagineze.
Ajuns, e de presupus, la capătul deschis al acestui roman captivant, scris cu talent și cu o imaginație bine strunită, ne putem întreba, probabil, dacă asta, și nu altceva, este ceea ce ne așteaptă. Dacă nu pe noi, pe nepoții și strănepoții noștri. Funcționează civilizația noastră încă naturală (atâta câtă mai este ea...) ca un predeterminism artificializant pentru o involuție globalistă, unidimensională, de tip distopic? Sau există și alte perspective? E bine când o carte se termină întrun semn de întrebare..." (Ștefan Borbély)
Gheorghe Săsărman sa născut la 9 aprilie 1941, la București, întro familie refugiată din Ardealul de Nord. Școala primară și liceul, la Cluj (19481959). Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu" din București (1965), doctor în Teoria arhitecturii (1978). Redactor al rubricii de arhitectură și urbanism la Ziarul Scânteia (1965-1974). Coordonator al paginii de știință la Revista Contemporanul (1974-1982). Constrâns, pe motive politice, să renunțe la activitatea de gazetar (1982). Analist de sisteme și programator la Centrul Județean de Proiectare din Arad (19821983), apoi la firma GIB din München (1985-2006). Fondator, președinte (20022004) și președinte de onoare (2004-2019) al Ligii Asociațiilor GermanoRomâne din Germania; președinte al Societății Culturale „Apoziția" din München (2005-2008); director-editor al Revistei Apoziția (2005-2010). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Cărți publicate: Oracolul, povestiri (Ed. Tineretului, 1969); Cuadratura cercului, proză fantastică (Ed. Dacia, 1975, ediție cenzurată; ediții integrale: Ed. Dacia, 2001; Ed. Nemira, 2013; ediția franceză: 1994; spaniolă: 2010; americană: 2013, traducerea semnată de Ursula K. Le Guin; germană: 2016; japoneză: 2019); Himera, povestiri și nuvele (Ed. Albatros, 1979); Funcțiune, spațiu, arhitectură, eseu (Ed. Meridiane, 1979); 2000, roman (Ed. Eminescu, 1982; ediția germană: 1986); Cupa de cucută, roman (Ed. Sedona, 1994; Ed. Dacia, 2002); Sud contra Nord, roman (Ed. Dacia, 2001); Vedenii, povestiri (Ed. Ideea Europeană, 2007); Între oglinzi paralele. Publicistică. 19982009 (Ed. Casa Cărții de Știință, 2009); Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său, roman (Ed. Nemira, 2011); Cunoaștere și credință. Lecturi paralele, eseu (Ed. Nemira, 2014); Varianta balcanică îmbunătățită, povestiri și teatru (Ed. Nemira, 2014); Adevărata cronică a morții lui Yeșua HaNozri, roman (Ed. Polirom, 2016). Teatru: Deus ex machina, piesă în trei acte (C.I. Nottara, 20062009). Numeroase texte publicate în antologii, în volume colective și în periodice din țară și din străinătate.
Premii: Premiul Europa, (EUROCON V, Stresa, 1980); Premiul Național Ion Hobana „Opera Omnia" al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București (2012); Premiul „Liviu Rebreanu" (cartea anului, proză) al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (2017).
Volumul este disponibil, pentru comenzi online, atât în format tipărit, cât și sub formă de eBook.
