Căile ferate din Transilvania se modernizează destul de rapid, asigurând călătorilor condiții aproape ca în vestul Europei. Firmele care execută lucrările pe cele 41 de loturi, aproximativ 120 de km, se mișcă bine, încât viteza maximă de circulație să poată să atingă 120 de km/h. Lucrările se vor termina până în anul 2023. Pe Lotul 2A se lucrează bine la executarea terasamentelor, la poduri și suprastructură, de la kilometrul 614 până la stația Milova, distanță care cuprinde și stațiile Ghioroc și Radna. Lucrările se desfășoară bine la montajul structurilor metalice, la cele două poduri peste Mureș, și la consolidarea malurilor râului, pentru a apăra calea ferată de inundații. Se lucrează, în Lotul 2B, în stația Săvârșin, la suprastructura liniilor noi, 3 și 4. Lucrările de terasamente și poduri merg bine, ca și cele de executare a suprastructurii spre Săvârșin - Ilteu.
Important e faptul “că Tronsonul 3 Simeria - Gurasada, ca și Axa prioritară TEN-T22, fac parte integrantă a Coridorului Rin - Dunăre (ramura nordică) - Nürnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici - Simeria - Brașov - București - Constanța. Prin modernizarea a 40,88 kilometri de infrastructură și suprastructură feroviară, lucrările de terasamente și consolidări, construirea a 17 poduri, 27 de podețe, patru pasaje subterane, lucrări civile în nouă stații de cale ferată (inclusiv halte comerciale sau puncte de opriri), lucrările de electrificare și energoalimentare, lucrări de implementare a sistemului de siguranță a traficului etc., se relansează economia regională. Prin realizarea acestor lucrări, nu se dezvoltă numai relațiile comerciale cu operatorii de transport, ci și sprijinirea relațiilor economice reciproce, atingând suma de circa 2,63 miliarde de lei”.
Aceste lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare sunt bine-venite și necesare, deoarece în ultimii 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic în acest important sector de transport pentru călători și de marfă. Despre situația tragică în care se află infrastructura feroviară din România ne informa, nu cu mult timp în urmă, Octavian Udriște, președintele onorific al Clubului Feroviar (nu știm dacă mai deține această funcție). El arăta că “în ultimii 30 de ani în România nu s-a electrificat niciun kilometru de cale ferată. Stăm atât de rău la acest capitol, încât trenurile de marfă au reușit performanța de a înregistra o viteză medie de 20 de kilometri/oră, cu porțiuni în care se circulă cu doar 5 kilometri/oră. Pentru a ajunge la media europeană de viteză, CFR are nevoie de investiții de 20 de miliarde de euro, menite să modernizeze cei peste 9.900 de kilometri de cale ferată și 100 de kilometri de poduri și tuneluri”.
Despre vagoanele aflate în circulație, ce să mai spunem: că multe dintre ele sunt sub orice critică. Compartimente degradate (și datorită călătorilor), neîncălzite iarna și sufocante vara, fără aer condiționat, apă la cabinele-toaletă, WC-uri înfundate, murdare, într-un cuvânt neutilizabile. În peste 30 de ani trecuți din decembrie '89, guvernele care s-au perindat la putere nu au făcut aproape nimic, decât promisiuni în campaniile electorale, că vor aloca miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, pentru a crește viteza de circulație și asigurarea unor condiții civilizate de transport, asemănătoare cu cele din Vestul Europei.
Au rămas promisiuni și încercările timide de a moderniza infrastructura feroviară și rutieră, inaugurându-se anual câțiva kilometri de autostradă, încât ne apropiem de peste 800 de kilometri de autostradă.
Guvernul țării vecine - Ungaria - a intervenit la Guvernul României (PSD) să urgenteze construcția de autostrăzi și să modernizeze căile ferate pentru a ușura legătura cu Centrul și Vestul Europei, în vederea impulsionării schimbărilor comerciale și de turism, care sunt benefice pentru toți, însă abia acum se acționează în acest sens. Vecinii noștri au luat inițiativa prin punerea în circulație a trenului de mare viteză “Transilvania” Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta - Viena, care parcurge 671 de kilometri între Cluj-Napoca - Viena, în 10 ore, în timp ce trenul Rapid București - Timișoara, parcurge 562 de kilometri, în 14 ore.
În ultimul timp, a început să prindă “viteză” și Ministerul Transporturilor în privința accelerării realizării proiectelor de infrastructură feroviară din vestul țării. Ca urmare, în anul 2021, trenurile de călători vor putea circula cu o viteză de 160 de kilometri pe oră, între Sighișoara și granița cu Ungaria. Ministrul Transporturilor, prin CFR SA realizează proiectele de modernizare a Coridorului IV feroviar, între Simeria și frontiera cu Ungaria.
Totuși, România se află pe locul 26 la nivelul țărilor Uniunii Europene, în ceea ce privește infrastructura feroviară. Fostul guvern a întocmit o Strategie de dezvoltare a transportului pe calea ferată (a infrastructurii), care vizează perioada 2019-2023. Astfel, “sunt prevăzute investiții importante pentru viitorii 30 de ani, precum și implementarea unui nou model de business, axat mai ales pe servicii pe parcursuri scurte, cu frecvență mare, mai ales în perioada de vârf de trafic, integrat cu transportul public suburban. Exemplu, reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a Bucureștiului, astfel, să se permită implementarea unui serviciu de tip tren urban, care ar contribui la descongestionarea traficului rutier din București, oraș cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. Integrarea multimodulară cu transportul feroviar, cu sistemele de transport public, în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relații care au o extremitate în interiorul orașelor, iar cealaltă extremitate în alte localități”, se arată în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare a Ministerului Transporturilor 2019-2023.
În aceeași Strategie se mai prevede ca “până în anul 2030, media comercială a vitezei trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puțin 60 de kilometri pe oră, iar timpul total al întârzierilor trebuie redus cu cel puțin 50%”.
