Iosif cel Nou, de la Partoș (n. circa 1568, Raguza Dalmației - d. 1656, Mănăstirea Partoș) este un sfânt român din calendarul creștin-ortodox, sărbătorit pe data de 15 septembrie. A fost mitropolit al Banatului. Născut Iacob și rămas orfan de mic, mama sa îl trimite să învețe carte la Ohrida, pe când avea 12 ani. La 15 ani intră la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului, iar după cinci ani pleacă la muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator, unde este călugărit cu numele de Iosif. După o vreme s-a retras în sihăstrie, unde se spune că datorită virtuților sale creștinești primise de la Dumnezeu darul săvârșirii de minuni prin vindecarea bolilor. Ajungând cunoscut, iubit și respectat, Iosif a fost hirotonisit la muntele Athos și rânduit drept duhovnic al călugărilor de acolo. A trecut pe rând pe la mănăstirile Xiropotam, Vatoped, Hilandar și alte schituri și mănăstiri fiind, apoi, numit egumen la Mănăstirea Sfântul Ștefan din Adrianopole. Acolo a slujit șase ani, iar mai apoi a fost egumen la Mănăstirea Cutlumuș de la muntele Athos. La vârsta senectuții s-a retras lângă Mănăstirea Vatopedu, însă a fost chemat de românii din Banat să le fie mitropolit. În 1650, de sărbătoarea Sfântului, a fost hirotonit mitropolit al Banatului. A păstorit credincioșii din Banat timp de 3 ani.
În această calitate a săvârșit alte minuni, printre care stingerea unui incendiu ce cuprinsese o parte a Timișoarei. „Ieșind din biserică cu Sfintele Taine în mâinile sale și rugându-se cu lacrimi, îndată a trimis Dumnezeu o ploaie puternică și s-a stins focul".
Pentru faptele enumerate mai sus, a fost desemnat Patronul spiritual al Pompierilor din România.
În 1653, Iosif s-a retras la mănăstirea Partoș, unde a mai trăit încă trei ani, după cum glăsuiește despre aceasta o însemnare, făcută de mână în anul 1655, pe o carte care a aparținut mănăstirii Sângiorge: „Această carte este a Domnului Mitropolit Iosif al Timișoarei la anul 1655... care de bună voie a părăsit eparhia retrăgându-se în mănăstirea Partoș, unde a trăit câțiva ani și apoi s-a mutat la viața veșnică unde sfinții se odihnesc". La sfârșitul verii lui 1656 s-a isprăvit la vârsta de 85 ani. Tradiția spune că în momentul adormirii sale clopotele mănăstirii au început să bată fără să le tragă cineva. Trupul mitropolitului a fost așezat într-un mormânt zidit în naosul bisericii mănăstirești, în dreptul ușii de intrare.
La data de 28 februarie 1950 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât trecerea în ceata sfinților a mitropolitului Iosif, stabilindu-se ca dată de cinstire a sfântului, 15 septembrie a fiecărui an. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș pe data de 7 octombrie 1956 când moaștele sale au fost aduse din mănăstirea Partoș și așezate în Catedrala mitropolitană din Timișoara. El este considerat acum protectorul Timișoarei.
În orașul Sărmașu s-a ridicat prima Biserică Militară de Pompieri din România. Ctitorii acestei biserici militare sunt pompierii militari în frunte cu bravul și unicul ei comandand adevărat, dl colonel Moldovan Grigore și credincioșii parohiilor ortodoxe din zona de arondare a subunității sărmășene în frunte cu preotul iconom stavrofor, profesor și dirijor Camară Daniel și subsemnatul. Nu putem uita aportul deosebit în ridicarea întregului complex militar de pompieri Sărmașu, a înaintașilor noștri: colonel Micu Liviu, colonel Chiorean Mihai, colonel Oltean Dorin, colonel Moldovan Grigore și a consiliului local Sărmașu în frunte cu dl primar ing. Mocean Ioan.
Nu putem uita frumoasele defilări, programe și slujbe cu ocazia hramului acestei sfinte biserici militare, nu putem uita pelerinajele cu Sf. Moaște ale Sfântului Iosif de la Partoș prin orașul nostru. Nu putem uita că acest sfânt părinte este ocrotitorul orașului nostru, în frunte cu Sf. Mina, ale cărui moaște se află așezate pe cel mai frumos loc sărmășan, pe „Comoara Mănăstirii", care fiind mai aproape de Dumnezeu, se pare că ne face și nouă celor de jos o legătură aparte cu...Suprema Divinitate.
Se pare că uitarea trecutului a venit prea devreme. Odată cu schimbarea comandantului se schimbă oare totul?
„LA MULȚI ANI" dragi pompieri militari ai României!
„Sfinte Părinte Iosif, roagă-te și pentru noi păcătoșii". Amin!
„REFLECȚII SUFLETEȘTI" vol. II
