Alcoolul metilic (metanolul), deși foarte toxic în cantități începând cu „o gură", are o răspândire largă în habitatul uman. El se află în lichidul antigel (soluție concentrată de 100 %), soluția de spălat parbrize (30-40 de grade), în carburanți (4%), în soluții pentru vopsele și lacuri - în diferite concentrații, precum și în băuturile alcoolice de producție ilicită, care sunt distilate doar o dată.
Un studiu efectuat de SMURD, de către dr. Raed Arafat, în zona Târgu-Mureș, la producătorii autohtoni individuali de țuică, a relevat concentrații peste limita admisă. Metanolul poate fi prezent chiar și în vin, ca și component al procesului natural de fermentare. Acest lichid, foarte toxic pentru organismul uman, a fost depistat, de altfel, și în diferite mărci de lichioruri distilate și în câteva mărci de vin, de aceea consumul de mari cantități de vin sau lichior poate duce la niveluri serice detectabile de metanol.
Intoxicația survine cel mai frecvent prin ingestie accidentală sau voluntară. Au fost descrise și cazuri de intoxicație inhalatorie, de obicei accidentală (de exemplu, în industriile în care se utilizează metanolul), mai rar deliberată - în cazul „aurolacilor", cei care se droghează cu solvenți inspirați dintr-o pungă, pentru efectele lor ebrioase (de beție).
După ingestie, metanolul este absorbit rapid din tractul gastrointestinal, concentrațiile maxime survenind la 30-90 de minute după ingestie. Aproximativ 90-95% din metanol este metabolizat la nivel hepatic, și doar 5 - 10% din alcoolul eliminat nemodificat, la nivel pulmonar și renal. Doza letală are variații mari, de la 15 ml până la 500 ml, cu o medie de 30 ml metanol 40% sau 1 ml/ kg corp, survenind orbirea la doze de 10 - 15 ml.
Toxicitatea se datorează metaboliților: formaldehida și acidul formic.
Diagnostic clinic. Intoxicația cu metanol poate avea consecințe foarte grave, chiar severe, incluzând orbirea sau decesul pacienților. În majoritatea cazurilor, debutul simptomelor clinice apare la 12 - 24 de ore. Alcoolul metilic produce starea de beție caracteristică intoxicației cu alcool etilic. Tulburările vizuale sunt prezente la 50% dintre pacienți, însoțite de tulburări neurologice și gastrointestinale. Simptomatologia nu se corelează cu cantitatea de metanol ingerată sau cu severitatea intoxicației. Până să survină orbirea, apar fenomene ca: îngustarea câmpului vizual, fotofobia, midriaza (mărirea pupilelor) și orbirea bruscă sau progresivă, tranzitorie sau definitivă. Semnele respiratorii constau în stop respirator ce duce la deces. Semne cardiovasculare: scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac (sub 60 de bătăi pe minut). Fenomene nervoase: cefalee, astenie, scăderea temperaturii corpului sub 37 de grade. Examenul de imagistică RMN asupra creierului arată o necroză corticală. Simptome din partea tubului digestiv: vărsături, uneori sanghinolente, dureri abdominale violente, iar la nivelul aparatului respirator - traheobronșită acută. Intoxicația acută cu metanol poate evolua spre comă și deces prin depresie respiratorie.
Prognosticul este mult ameliorat în condițiile unui tratament adecvat, instituit precoce. La o durată mai mare de 10 ore de la ingestie, prognosticul este mai sumbru.
Tratamentul constă în: spălături gastrice, posibil de realizat în prima oră de la ingestia toxicului; se administrează cărbune activat, dar utilizarea acestuia este discutabilă. Ca terapie antidot, se utilizează alcool etilic, în doze cât mai mari, pe cale bucală dar și intravenoasă. Tot ca antidot, ar fi benefic tratamentul cu alcaline (bicarbonat de sodiu). De menționat că administrarea ca antidot a alcoolului etilic realizează doar amânarea transformării metanolului în produși toxici. Un tratament integrat ar trebui să se adreseze și urgentării eliminării din organism a metanolului, în special prin hemodializă (rinichi artificial) - o metodă eficientă, ducând la eliminarea de metanol în doar cinci ore.
