Mai, draga hotule, fi bun si iesi din livada mea!

In acel sat transilvan, in care ai
impresia ca Dumnezeu si Sfantu�
Petru si-au desertat sacul, atunci
cand imparteau numeric tiganii pe
pamant romanesc, doi "deghizati�
culegatori de ciuperci s-au trezit
cocotati cu galetile in ciresii livezii
pomicole, ingradita cu plasa de
sarma, de la marginea padurii. Iar
cum nici latratul cainilor si nici
somatia cu focuri de arma, trase
in aer, nu le-au incetinit fuga,
fermierul-pagubas s-a vazut nevoit
sa ocheasca si sa apese pe
tragaciul pustii sale cu alice. Ca
urmare, hotii au ajuns in spital, iar
ochitorul in tribunal.

"Apai, drept o fi, draga cititorule!
Bag de sama ca nu! Pentru ca de
ti-o trebui cirese, apa-i hai si
cumpara-le, la jumatatea pretului
pietei de la oras! De nu-i avea
bani, hai la lucru cinstit si cu
tragere de inima, si zilnic ti-oi da
mancare, bautura si bani sa-ti faci
mai mult decat toate trebuintele.
Iar seara, la plecare, in plina vara,
te-oi ruga sa duci acasa galeata
plina cu cirese si cu visine. Toamna,
cu mere, pere, prune, nuci si
struguri. Iar de nu, fii bun, draga
hotule, si nu-mi rupe crengile
pomilor si nici nu-mi taia gardul de
sarma ca sa intri tu, iar dupa tine
ursii, mistretii, cerbii, tapii si
caprioarele ca sa-mi faca o
gramada de paguba! Si, apoi, nu
mai asculta manele in fata casei
cu decibelii de rasuna satul. Dar
nici nu mai sta cu burta la soare
cata-i vara de lunga, ca iarna sami
tai merii si perii pentru a-i pune
pe foc si plasa de sarma s-o duci
la fier vechi!�.

Iar acum vine complicata poveste
a proprietatii.

Va mai amintiti de inflacarata,
galagioasa si sterila dezbatere
publica si parlamentara a acelui
paragraf din vechiul proiect al
actualei Constitutii a Romaniei in
care ar fi trebuit sa se legifereze
nu numai garantarea proprietatii,
dar si ocrotirea si apararea ei?!
Asa cum au toate tarile civilizate
ale lumii. Spre dezamagirea opiniei
publice, dar spre bucuria raufacatorilor,
rezultatul a fost cel
previzibil: eliminarea din acel text
a ultimelor doua expresii si clauze,
in Constitutie ramanand ceea ce
a ramas. Adica, un fel de hibrid de
democratie a proprietatii private
si a celei de stat, in care pagubasul
este timorat si hotul stimulat. Iar
acesta din urma, nu arareori,
suparat foc ca nu te lasi jefuit si
calcat in picioare se transforma in
bataus si in ucigas, dand buzna in
casa si in gospodaria ta. Iar ca si
cand n-ar fi fost indeajuns, politistul
te obliga rugator sa-l identifici
pe faptas si sa i-l aduci pentru ca,
de la caz la caz, fie sa-l amendeze,
fie sa-i intocmeasca dosar penal.
Dupa care urmeaza un intreg circ:
incercarea de impacare amiabila
a partilor, iar in caz contrar, avocatul
platit cu foarte multi bani sau
cel din oficiu, insa, delasator,
audieri cu nemiluita, citatii dupa
citatii, nesfarsite drumuri la tribunal,
incercarea nereusita de recuperare
a pagubelor, frica si teama
razbunarii. Si vei simti, putin voalat,
cum ca esti invinuit pentru ca nu
ai facut cu infractorul educatie
civica si patriotica, invitandu-l la
o cafea sau la un pahar de vorba
si de bautura; ca nu-i ceri scuze
pentru ca l-ai deranjat si suparat.
Iar de ai ghinionul sa infunde
puscaria, atunci sa vezi necazuri:
piranda cu ai ei puradei toata ziua
iti vor bate in poarta sa le porti
grija! Ba mai mult: sa-i trimiti, din
cand in cand, cate un pachet cu
mancare si cu tigari celui incarcerat
pe drept, insa din vina ta,
ca muncesti si ai ce-ti trebuie!
Ca de-i fi fost puturos si sarac,
precum si necajit cat poate duce
trenul, nimeni si nicicand nu ti-ar
fi avut grija!
Numai gospodar priceput si
grijuliu sa nu fii! Mai ales in satul
romanesc, cu oameni tot mai
batrani si tot mai suferinzi! Si in
care "brunetii� sunt multi si tineri,
vanjosi si prolifici, fara pofta de
lucru. Dar cu o nestavilita pofta de
mancare, de bauturi, de cearta si
de furtisaguri.

Cunosc un sarman sofer profesionist
pe camion, sluga la stapan
pe bani putini, care, din greseala,
a atins un copil de-al lor cu roata
stanga din spate. Cei din familia
acelui copil cu greu si cu mare
cheltuiala au ramas "impacati�, cu
acte facute doar de mana si cu
martori din partea etniei lor, dupa
care mereu si-au sporit pretentiile
pana l-au saracit si innebunit pe
bietul om! Cu toate ca vina era
reciproca: copilul sarind, pur si
simplu, in caroseria masinii conduse
de el, vatamarea corporala
fiind minora! Asa ca va previn,
stimati soferi: aveti mare grija cand
treceti prin astfel de sate!

(ioan.vulcan@yahoo.ro)

Lasă un comentariu