Mass-media ne-a tinut la curent cu
desfasurarea si rezultatele examenului
de bacalaureat. Ele oglindesc cu
prisosinta consecintele afrontului din
1989 impotriva bacalaureatului, cand
unii tineri se manifestau zgomotos
impotriva lui, negandu-i importanta si
afirmand ca hotarator este modul in
care stii sa te descurci in viata.
Pana la aceasta cotitura istorica,
bacalaureatul sau examenul de diploma
de dupa absolvirea unui liceu era privit
de catre elevi si parinti ca unul dintre
pragurile cele mai importante ale vietii.
In preajma examenelor, in scoli erau
interzise activitatile care puteau
sustrage elevii de la invatatura. In
internate puteai sa vezi elevi care mai
ramaneau in salile de meditatie si dupa
orele stingerii. Consultatiile consemnau
prezenta unanima a elevilor, chiar si a
acelora care, uneori, cautau motive ca
sa lipseasca de la ore.
Parintii se duceau pe la preoti, dadeau
slujbe, iar unii tineau chiar posturi si
se rugau pentru reusita fiilor lor.
In 1989, ni s-a oferit prilejul sa vedem,
la televizor, cum unii tineri se manifestau
zgomotos, afirmand ca bacalaureatul
nu mai are valoare si nu-i mai
acordau importanta. Profesorii exigenti
erau blamati pentru cerintele lor
exagerate privind insusirea cunostintelor.
Imi amintesc faptul ca unii profesori
erau dezamagiti de scaderea interesului
unor elevi la invatatura. Numarul
absolventilor declarati "respinsi� la
bacalaureat era foarte mic si li se ducea
vestea prin toate liceele.
Nereusita apasa ca o piatra de moara
pe umerii parinti lor. Am cunoscut
asemenea situatii si i-am consolat
indemnandu-i sa urmareasca modul in
care odraslele lor vor folosi timpul
pregatindu-se pentru examenele din
toamna.
Apreciez ca emisiunile televizate ar
trebui sa aiba o contributie mai mare la
cresterea responsabilitatii elevilor
absolventi, pentru a incheia cu succes
o etapa atat de importanta in pregatirea
lor pentru viata si sa reduca numarul
emisiunilor care-i distrag de la
invatatura.
