Ferestre
Nichita Stanescu inedit
Sigur, niciodata nu punem pecete
pe o opera a unui scriitor
plecat dintre noi, cu sentimentul
ca ea este in integralitate la
vedere, e cunoscuta. Ba, dimpotriva,
mai speram ca de undeva,
odata ca niciodata, ca intr-un
basm, mai apare un text inedit.
In cazul lui Nichita Stanescu cu
atat mai mult nu se poate spune
ca opera lui e toata recuperata,
restituita, stiind cat de generos
era in efuziuni lirice spontane, in
improvizatii lirice.
Oricand pot aparea surprize. Nu
ne facem iluzii ca aceste texte noi
ar putea sa dea peste cap imaginea
deja formata despre opera
lui Nichita Stanescu, dar castigul
e foarte important, pentru ca
fiecare text nou descoperit aduce
cu el o poveste, adica, mai lumineaza
secvente biografice.
Ca si in cazul de fata, cand, in
aceasta zi de duminica, sarbatoarea
sporeste prin darul pe care, de peste
mari si tari, ni-l transmite criticul si
istoricul literar M.N.Rusu, de ceva
vreme stabilit la New York. Cinci
poeme inedite: Doi cate doi, Catre
Gabrifoita, Semn, Soldat si Mare
latina, facand parte dintr-un "volum
incipient�, cuprinzand poeme,
marturie a unei povesti de dragoste
din tineretea bucuresteana a lui
Nichita Stanescu.
P oemele poarta pecetea
nichitastanesciana, sunt germenele
a ceea ce avea sa devina
mai apoi marca de identitate a
poeziei lui Nichita Stanescu.
Emotie, bucurie, intr-un gest de
privilegiu pentru revista Vatra veche,
unde vor aparea in curand (in
numarul 7, aflat in pregatire pentru
tipar!) aceste poeme.
Si ca dovada a artei poetice
inconfundabile, acest extras din
Catre Gabrifoita:
"Cand tu surazi sar diavolii din pietre
si ma cladesc zvarlit in sus,
rotula-i ora, oh, arcada-i
secunda svelta, de suras.�
Cata dragoste, atata poezie, cata
poezie, atata dragoste, parca ai
spune odata cu Poetul!
NICOLAE BACIUT
Si noi locului ne tinem...
O noua lucrare "File monografice. Milasel�, Editura
Nico, 2014, sporeste zestrea monografica a localitatilor
muresene. Milaselul isi are si el de acum o
carte de identitate, prin care sa-si legitimeze intreaga
sa istorie, atat cat s-a putut
aduna, nu cu putina truda,
de catre pr. Sorin-Ciprian
Bogdan si prof. Gheorghe
Mircea, niciunul fiu al
satului, dar ambii resimtind
responsabilitatea unui atasament prin adoptie.
Daca e sa recurgem la
referinte bibliografice, atunci
nu putem sa nu remarcam
ca cercetarile s-au intins pe
parcursul multor ani, inainte
mergator fiind profesorul
Gheorghe Mircea, care in
anii optzeci oferea prima cuprindere monografica
a Craiestiului, care includea si Milaselul.
Parintele Sorin-Ciprian Bogdan a preluat demersurile
predecesorului si, impreuna, au reusit sa ofere o imagine
cuprinzatoare, substantiala, in timp si spatiu, a ceea ce
a fost, ce este si ce lasa mostenire Milaselul pentru cei
care au mai ramas, putini fata de candva, cand Milaselul
era chiar comuna, dar mai ales pentru cei care vor veni,
pentru cei care s-au raspandit in largul lumii, pentru
a-si cunoaste radacinile si pentru a intelege destinul
unui sat care n-a mai putut pastra pasul cu istoria, dar
care nu s-a lasat ingenuncheat, conservand cat s-a
putut din obiceiurile si traditiile locului, purtand mereu
recunostinta celor care au scris istorie pentru satul lor,
pentru cei care au dus in lume numele locului natal prin
ceea ce au reusit sa fie, neuitand sa se raporteze la
spatiul matrice, cel dinspre care vin puteri nebanuite.
Aceste "File monografice� devin document referential
pentru orice evaluare a Milaselului, care, cel
putin pentru fiii sai, va ramane mereu un axis mundi.
NICOLAE BACIUT
Revista "Creneluri sighisorene�, un turn cu ceas...literar!
Presedinta, dar si membru fondator al Asociatiei
literare "Creneluri sighisorene�, Gabriella Costescu,
cea care intruchipeaza si calitati de poeta sensibila
si de realizatoare de emisiuni la Radio TV Unirea, a
adunat materiale publicistice, "jurnal de evenimente�,
din Sighisoara, si sub ochiul profesionist, avizat, al
scriitorului Nicolae Baciut, acesta avand rol (si) de
tehnoredactor si aranjor de pagini, a realizat un frumos
nou numar, al patrulea , din revista "Creneluri sighisorene�.
In caseta tehnica a realizatorilor revistei, adica
redactia, mai putem citi nume precum: Ana Munteanu
Draghici, Anda Voican, Marcela Rezeanu, Nicolae
Codrea, Anca Maria Radu, revista avand colaboratori
si parteneri atat din tara, cat si din strainatate.
Avand 64 de pagini, format A4, cu copertele 1 si 2,
dar si 3 si 4, in policromie, revista transcrie pe hartie:
evenimente culturale, portrete de scriitori sighisoreni,
evenimente editoriale, momente de istorie nationala,
evenimente plastice, evenimente muzicale, evenimente
de balet etc., aceasta "periind� prin informare prompta,
obiectiva si sensibila, cam tot ce a fost mai important in
Sighisoara in ultimile luni, din ianuarie pana in iunie 2014.
Citez cateva nume de articole: "Interferente
culturale intr-o iarna ca primavara�, "Eminescu la
locul lui�, "Tacerea albastra� langa un "Dor de tine�,
"Carnet plastic. Ce-a adus Clujul la noi?�, "Ioana
Heidel - Dincolo de orizont�(Gabriella Costescu),
"Eco-Scoala Gimnaziala �Zaharia Boiu� (prof. director
Mariana Tamas), "Horea Teculescu la Palos� (Nicolae
Codrea), "Despre Breite si oameni� (Oliviu Marian),
"Primavara copiilor� (Piroska Hanea), "Saptamana
copiilor� (Ana Munteanu Draghici), "Unirea Principatelor
Romane� (Marcela Rezeanu), "Vocea
Cetatii 2014, la Sighisoara� (Anca Maria Radu), "Arc
peste timp� (Luciana Todea) etc.
Poeme si ganduri diverse sunt semnate de: Sonia
Hoisan, Anda Voican, Stefania Parlea, Anca Nicoleta
Micu, Nicolae Horia Nicoara,
Andrada Cristina Suciu, Dan
Gabriel Cepraga, Delia Staniloiu,
Cornel Mafteiu, Ioan Astalus,
Dorian Marcoci, Ligia Ana
Grindeanu, Stefan Fuli, Dumitru D.
Silitra, Viorica Feierdan, Viorica
Sutu, Sorina Bloj, Cornelia Jinga
Hetrea, Darie Ducan, Mircea
Dorin Istrate, Petre Curticapean,
Piroska Hanea, Ana Munteanu
Draghici, Gabriella Costescu etc.
Pagini consistente (inclusiv de
biografie) arata "drumul� devenirii
scriitorului si publicistului Lazar Ladariu, "Cetatean de
Onoare� al burgului de pe Tarnava Mare, cu ocazia
implinirii a 75 de ani de viata.
Totul si toate, exemplificate cu fotografii convingatoare
de la "fata locului� evenimentelor.
O pictura de Rares Kerekes, pe coperta I, si o fotografie
deosebit de expresiva, de la Festivalul International de
Balet de la Sighisoara, pe coperta a IV-a, sunt cele
care contribuie la tinuta de gala a revistei.
Revista "Creneluri sighisorene� , acest turn cu
ceas...literar, ce arata ora exacta a culturii scrise (si
nu) a "perlei Transilvaniei�, poate fi citita si in
urmatoarea "cheie�, si anume: ea este raspunsul unui
grup de iubitori de cultura sighisoreni (dar si mureseni),
care si-au dat intalnire in spatele... crenelurilor sighisorene,
de unde lupta, cu armele frumosului, dupa puterile lor,
impotriva ignorantei, subculturii si prostului gust, propagat
de peste tot, "cu polonicul�, de o societate, ce pare sa-si
fi pierdut busola. Si de ce nu ar fi (si) asa?
Alaturi de asemenea oameni, cu asemenea idealuri,
nu ai cum sa nu fi. De aceea, semnez si eu, cu bucurie,
cateva materiale in revista.
11 iulie 2014 RAZVAN DUCAN
Lui Adrian Paunescu
La 20 iulie 2014,
poetul ar fi implinit 71 de ani
Pe cer, eu nu te caut,
Fiindca nu esti pe-o stea,
Mi-am mobilat tot cordul,
Cu amintirea ta.
Ti-am dat un loc la umbra,
In atrii cu verdeata,
Ventriculi, de asemeni,
Te-au mangaiat pe fata.
Ti-ai acordat, tu, insuti,
Din Paradis un ram,
Cand altoit cu neamul,
Ai prins iubiri de neam.
Cu doctorul chirurg,
In taina-am complotat,
Stiri proaspete sa ai,
Prin sternu-mi despicat.
In pieptul meu fusese,
Atunci o zarva mare,
Lumini de bisturiu,
Doreau o alinare.
C-o valva pe aorta,
Mascat-am, ce-am trimis,
Creionul ascutit,
Hartia cea de scris.
Sa poti sa scrii si-acolo,
Ce simti, tu, ca te doare,
Si sa te racoresti,
Cu versu-ti dat in floare.
Asa ca scrie, scrie,
Ce crezi ca ai de scris,
In inima la mine,
Cenzura-m interzis.
Ca esti mai viu ca viul,
Cat eu sunt inca viu,
Tu poti sa scrii-nainte,
Cat timp si eu mai scriu.
Si cand nu voi mai scrie,
Va scrie fiul meu,
Pe amandoi in suflet,
Ne va purta mereu.
El insusi, mai departe,
Va ridica menhire,
Si tot ce-a mostenit,
Lasa-va mostenire.
RAZVAN DUCAN
ZILELE ,,MIRON CRISTEA�,
� EDITIA A XVII-a �
TOPLITA, 18-20 IULIE 2014
Manifestarile vor debuta vineri, 18 iulie 2014, la ora 9,00, cu Deschiderea
festiva a editiei a 17-a: Cuvantul de salut al primarului Stelu Platon, cu
comunicari in plen: Ilie Sandru : "Patriarhul reintregirii neamului�, Ana
Bantos : "Patriarhul Miron Cristea, promotor al unitatii culturii romane,
Maria Cobianu-Bacanu: "Patriarhul Miron Cristea, sinteza a educatiei,
culturii si spiritului romanesc�.
La ora 10,00, vor avea loc mai multe lansari de carti.
La ora 11,30 � Sesiunea internationala de comunicari stiintifice, cu
sectiunile: Patriarhul Miron Cristea (in sala de consiliu), Istorie
bisericeasca (la Biblioteca Municipala), Istorie. Cultura. Civilizatie (la
Hotel ,,Mures�), care vor continua de la ora 17. La ora 16,00, vernisarea
expozitiei de pictura ,,Peisaje canadiene�, autor Teodor Donciu (in holul
Casei Municipale de Cultura), vernisarea compozitiei plastice din
ceramica ,,Atavar�. Autori: Maria si Aurelian Antal � Dorohoi.
La ora 16,30 - Parastas la bustul Patriarhului Miron Cristea (in parcul central).
La ora 19,00 - Tu-risti prin Australia, un film de Michael BAETUCUTUI,
dupa cartea cu acelasi titlu, prezentata de Nicolae Baciut (la
Hotel ,,Mures�).
Sambata, 19 iulie, participantii vor pleca intr-o excursie tematica si
documentara: ,,Din Valea Muresului in Valea Bistricioarei�, cu vizitarea
localitatilor: Borsec, Capu Corbului, Corbu si Tulghes. Obiective de vizitat:
Monumentul-mausoleu de la Toplita-Gura Secului, Statiunea Boresc,
Statia de imbuteliere a apelor minerale Borsec, Biserica ortodoxa, ridicata
pe locul in care s-a aflat biserica lui Miron Cristea (1936), daramata de
unguri in 1941, Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial (Capu Corbului),
Biserica din Capu Corbului, in care se afla catapeteasma bisericii lui
Miron Cristea din Borsec, Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial (Tulghes),
Biserica de lemn, "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil�, monument Istoric1828 (Tulghes), Capela de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel�, monument
istoric � 1922 (Tulghes).
Duminica, 20 iulie se va participarea la Sf.Liturghie arhiereasca
prilejuita de sarbatoarea hramului Manastirii ,,Sfantul Ilie� din Toplita,
ctitoria Patriarhului Miron Cristea. (N.B.)
