"MULT E DULCE SI FRUMOASA„„

Distribuie pe:

Stratul limbii romane (XLV)

Intre modurile sintetice este amintit imperativul, mod personal si
predicativ, prin care se exprima o actiune realizabila, prezentata ca
poruncita. Nuantele exprimate sunt diferite de la un ordin (Scrie!), la o
rugaminte (Pastreaza-ma pentru tine!).

"Ca farmecul luminilor reci / Gandirile-mi strabat / Revarsa liniste
de veci / Pe noaptea mea de patemi� (Mihai Eminescu).

In limba indo-europeana imperativul avea si persoana a III-a, un rol
important revenind interjectiilor. Latina a mostenit valoarea
interjectiilor in prezentarea actiunii, ca poruncita: age insemna hai;
abite � plecati. In limba populara se folosea un imperativ viitor. Porunca
poate fi valabila si intr-un moment din viitor. In Plaut (254-184 i.Hr.),
poet comic latin, sustinatorul expresiei: "Pana nu faci foc, fum nu
iese�, foloseste cu sens imperativ: "bene ambulato� � drum bun!
In latina tarzie, viitorul imperativ dispare.

Imperativul prezent in limba latina are ca forma tema verbala: canta!
(canta!) audi! (auzi!), adica tema indicativului prezent, exceptand
verbul memento, care se construieste de la tema perfectului.
O asemanare cu limba romana se dovedeste si prin evolutia
formelor dic (zi!); fac (fa!). ex. "Mult indaratnic menestrel,
/ Un cantec larg tot mai incearca, / Zi-mi de lapona Enigel / Si
Crypto, regele ciupearca!� (Ion Barbu).

In toate limbile romanice, persoana a II-a, nr. sg. este echivalenta
cu tema pura: Festina lente! (Grabeste-te incet!) Festino, -are are
ca tema verbala a iar verbul la imperativ Carpe diem! (Foloseste
ziua! Bucura-te de fiecare clipa!) se formeaza de la tema verbului:
carpo �ere � a se pazi (fig.) a folosi, a se bucura de� Indemnul
"Carpe diem� apartine lui Horatius (68-8 i. Hr.), poet clasic latin. Ca
si in limba latina, in limbile romanice, verbele la imperativ apar contextual
cu interjectii si substantive in vocativ: " � O, lasa-mi capul
meu pe san, / Iubito, sa se culce / Sub raza ochiului senin /
Si negresit de dulce.� (Mihai Eminescu).

La persoana a II-a plural, la tema verbului se adauga terminatia � te:
Bene valete et vivite! Fiti sanatosi si traiti bine!

In latina (ca si in limba romana) indemnul poate fi exprimat prin
conjunctiv (numit si subjonctiv, din fr. subjonctif). Acest tip de
conjunctiv (subjonctiv) se numeste hortativ.

In DEX este mentionat acest cuvant, avand sensul de "forma
gramaticala care exprima un indemn (din lat. hortativus). Si atunci
indemnul "Fiti sanatosi si traiti bine!� devine (Sa fiti sanatosi) si SA
TRAITI BINE (asa se aluneca din lingvistica in politica, dar daca
exprimarea e vida � sau a devenit vida � de sens, atunci sa
introducem o frantura de cantec popular: Am avut si n-am avut /
Si-am trait cum am putut / Si-om avea si n-om avea / Si-om trai cum
om putea � versuri cantate prin 1946-47, dupa marea seceta si auzite
de mine, fetita fiind, in restaurantul garii Razboieni, unde, "la prima�,
tata si mama serveau o bere).

Lasă un comentariu