Candva, un premier spunea ca
Romania poate deveni a saptea
sau a opta putere economica a
Europei. La ce se referea el? La
faptul ca suntem a noua tara din
UE dupa teritoriu si a saptea
dupa populatie. Si, deci, ca tot
in acea zona ar trebui sa ne
plasam si din punct de vedere
economic. Din pacate, daca-i
vorba de PIB pe locuitor sau de
productivitate, ajungem in
coada clasamentelor.
Analistii economici au dat si
un exemplu: ce semanam si ceea
ce culegem, cu referire, evident,
la agricultura. Dupa suprafata
insamantata cu grau, ne plasam
pe locul 4 in UE, in urma Frantei,
Germaniei si Poloniei. Problema-i
alta: dupa randamente, Romania
se situeaza pe ultimele locuri in
spatiul comunitar. In granarul de
odinioara al Europei e nevoie de
ani exceptionali ca sa se obtina
peste 3 tone de grau la hectar,
in timp ce polonezii si lituanienii
scot peste 4, iar cehii aproape
6. Performante de 7-8 tone la
hectar din agriculturile intensive
ale Frantei, Danemarcei, Marii
Britanii sau Germaniei par a fi
rupte din basme.
O alta constatare: reducerea
suprafetelor cultivate. Daca, in
1987, Romania cultiva cu grau 2,4
milioane de hectare, acum cultiva
doar 2,1 milioane de hectare.
Asadar, si la ceea ce ar parea
ca stam bine, de fapt stam prost.
Si totusi agricultura este o afacere
din care nu se poate da gres.
Exemplul occidentalilor constituie
un argument in acest sens.
