Pe plan politic, la inceputul secolului al XI-lea, incepea
cucerirea organizata a Transilvaniei de catre regalitatea
ungara, incheiata pana la sfarsitul secolului al XII-lea.
Avangarda armatei ungare cuceritoare a fost secuimea.
Asezarile mentionate in documente sunt doar cele intrate,
intr-o forma sau alta, in relatii juridice feudale: donatii,
confiscari, adeveriri, hotarnicii, imunitati, litigii etc. In secolul
al XIV-lea lista localitatilor este mult mai completa in cazul
celor ce erau locuite intr-o proportie oarecare de populatie
catolica (maghiari, secui, sasi) si aveau preot, nescapand
astfel dijmuitorilor papali in anii 1332-1337. Bardos nu era
mentionat in "Registrul de dari papale�, nefiind locuit nici
de unguri nici de secui. Ramane necompleta lista asezarilor
locuite exclusiv de populatie ortodoxa-romana, considerata
eretica si de adus la credinta adevarata, care nu era obligata
atunci la dijma fata de biserica catolica. (Pascu Stefan,
op.cit., pag. 222-223). Satul cu toponimul de BARDOS este
mentionat pentru prima data intr-un document, emis de
cancelaria vicevoievodului Telegdi Istv�n, la 10 august
1496,la Targu-Mures (V�s�rhelymez�v�ros�ban).
In Adunarea scaunala vicevoievodul declara ca numitul
Gyulakutai Miklos (Nicolaie de Fantanele), fiul raposatului
Bal�zs, ii spusese ca poseda parti de mosii in comitate si in
Scaunul Mures, enumerand 29 de jumatati de mosii in sate
precum: Grebenis, Sabad, Ceuas, Campenita, BARDOS etc.
Pentru faptele lor de credinta fata de Putere, fruntasii
secui, taranii-soldati secui, au fost rasplatiti cu feudemo
sii, parti de feud, loturi de pamant intravilan si
extravilan in Scaunul Mures, alte Scaune si in Comitate,
in cazul nostru: Manastirea catolica din Sancrai, Toth
Miklos de Santana, Bern�ld J�nos de Madaras, L�z�r
J�nos, Gy�rgyfalvi P�l, Gyulakuti Miklos, Csetri Janos, Tg.Mures etc.
In cursul secolelor XV-XVI au fost asezati-colonizati
secui la Bardesti, in arealul Santana-Secuieni Gatul
Bardasului-Sabad (Voiniceni) "La drum� (azi partea de
sus a strazii Voinicenilor), pe baza organizarii militare in
decanate "tized� (zece) familii, specifica organizarii
militare din evul mediu, baza organizarii militare a secuilor
devenind satele. Conducatorul era un primipili (comandant
militar) - devenit fruntas al satului. Fluctuatia-miscarea
locuitorilor era mare datorita expeditiilor militare, bolilor
(holera), deceselor, mutarilor, schimburilor de mosiiproprietati,
atractiei Tg.-Muresului etc.
(P�l-Antal S�ndor, Sigiliile institutiilor muresene, Ed.
Mentor, Targu-Mures, 2013, pag.11). Indiferent cine a fost
proprietarul, obligatiile taranimii fata de stat, fata de
stapanul de mosie erau atat in produse, cat si in munca si
bani. Romanii - iobagi-ortodocsi-eretici, prin nepomenire in
cazul nostru, se considerau a fi inexistenti, desi ei erau forta
de lucru a satului, producand valoare pentru stat, pentru
stapanii lor care astfel puteau sa-si indeplineasca obligatiile
fata de Putere.
La 31 mai 1608, principele Transilvaniei Gabriel Bathory
valideaza contractul prin care orasul Targu-Mures cumpara
de la "Nobilis Domina� Iudith Zelemerij din Bardos, fiica
decedatului Petri Zelemerij din Nazna, sotia lui Cs�k�ny Bal�zs,
toate bunurile imobile din sat, pamant cultivat si necultivat,
pasune, faneata, cu cele apartinatoare (intravilanul-sesiile
iobagesti) dandu-i in schimb o casa in Targu-Mures si 50
de florini renani de aur. (D.G.A.S. Mures, Fond: Primaria
orasului Targu-Mures, Seria: Acta politica, Nr. act 101, An
1608). Acelasi principe prin Diploma din 14 Decembrie 1609
daruieste orasului comunele: Sasvari (disparut) BARDESTI,
Secuieni (disparut) si Santana, cu toate terenurile, apele,
padurile, morile, dealurile, vaile, viile etc. (Popa T., op.cit.,
pag.103)� Toties et integras portiones suas possessionarias
in possessionibus Sasvary, Bardos, Zekelyfalva et Marus
Zent Anna vocatis in Sede Siculicalis Maris�.
Mentionam si aportul in munca-robota adus la ridicarea
cetatii-oras Targu-Mures in diferite etape de la 1603-1657. "Pe
langa mestesugari, la realizarea cetatii participa si alte
categorii de cetateni ai orasului, dar si iobagii din imprejurimi
ca cei de la Bardesti, indeplinind muncile cele mai variate si
grele.� (Man I. Eugen,� Targu-Mures, istorie urbana � vol. I,
Ed. Nico, 2006, pag. 86)
Conscriptia militara din 17-23 februarie 1614,intocmita din
porunca principelui Gabriel Bethlen, a nobililor, cavaleristilor,
pedestrasilor, libertilor, iobagilor, jelerilor si slugilor in
tinuturile secuiesti NU mentioneaza BARDOS cu locuitori
secui, in schimb, in comuna Band sunt mentionati 3 iobagi:
Bardossy Janos, Bardossy Andras, Bardossy Mihalj care
s-au dat lui Zabo Mihaly, locuind pe pamantul acestuia de 2
ani, (1612), iar la categoria jeleri, tot la Band, este ment�onat
Olah Radulj Bardosi. Dupa nume rezulta ca acestia fugisera
de la Bardesti la Band bagandu-se iobagi la acel nobil secui,
fiind considerati secui; in cazul jelerului Olah Radulj acesta
are nume si prenume romanesc.
Romanul (Olah) Radu din Bardesti. Conscriptia din 1635
pentru Bardesti mentioneaza ca nu sunt cavaleristi si
pedestrasi. (Sz.okl.t�r.uj sorozat,V, Dem�ny Lajos, Kolozsv�r,
1998, pag. 216, pag. 279 si pag. 483) La 1648 Consiliul Orasului
face Conscrierea iobagilor de la Bardesti, iobagi ai orasului,
foarte importanta pentru ca prezinta situatia economica a
familiilor dupa numarul de animale, pentru ca dupa acestea
se stabilea numarul de zile lucratoare cu animalele de tractiune
sau cu palmele pe pamantul arabil al orasului, carausiatransportul
pentru oras, taxe etc.
"1. Stefan Pelea are: boi 5, oi 15, vaci 5, porci-purcei 9,
cai 1, stupi 25;
2. Simon Serf�z� - fugit in Moldova;
3. Ion Chereches are: vaci 2;
4. Teodor Baltar are: boi 2, oi 26, porci 3;
5. Nicolae Hidegkuti e pastor in Berghia;
6. Ion Rac trebuie adus din Capusu de Campie;
7. Ion Vlad are: boi 2, oi 50, porci 5;
8. Stefan Gadea are: boi 2, oi 10, vaci 2, stupi 6;
9. Teodor Gadea are: boi 4, oi 2, vaci 1, juncani 1;
10. Dumitru Calbori are: capre 13;
11. Feciorii lui Ion Moldovan: Grigore si Gheorghe au:
boi 2, oi 16;
12. Feciorii lui Andrei Moldovan au: boi 2, vaci 2, juninci 4,
porci 1, stupi 4;
13. Ion Hircut are: boi 6, oi si capre 30, vaci 1;
14. Ion Suciu locuieste la Vidrasau;
15. Stefan Stanciu locuieste la Vidrasau;
16. Gheorghe Ion are: boi 2, vitei 2, porci 1;
17. Gheorghe Suciu are: oi 22, vaci 2;
18. Dumitru Ion are: boi 7, oi 15, vaci 1, juninci 2;
19. Petru Cionca este vagabond;
20. Teodor Garciul are: boi 4, oi 20, vaci 3. Tatal sau s-a
dus in Moldova;
21. Iosif Suciu trebuie adus din Panet;
22. Gavril Hircut are: oi 20, vaci 1, cai 2;
23. Stefan Pintilie a plecat din sat;
24. Andrei Lenghel Horvat are: vaci 1, juninci 1;
25. Ion Bucur are: boi 2, oi 20, vaci 2, porci 30, stupi 4;
26. Radu Hircut are: boi 2, oi 2, vaci 1, juninci 2;
27. Coloman Bucur are: oi 20, vaci 1;
28. Stefan Bucur are: vaci 1;
29. Vasile Ciuca n-are nimic .� (Popa Traian, Monografia
orasului Targu-Mures, pag. 303)
In luna ianuarie 1699 guvernul austriac instituie o Comisie
care strabate satele romanesti si din Scaunul Mures, si
ancheteaza atitudinea preotilor si taranilor romani fata de
legea catolica,constatand ca preotii si taranii nu-si
parasesc usor credinta veche. Popa Vasile din Bardesti cu
credinciosii sai batrani, adunandu-se, au marturisit la fel ca
preotul din Panet si credinciosii lui, adepti ai legii vechi;
"... ca in religia in care au fost si sunt in aceea vreau sa
ramana pana la moarte. Prezenti au fost acesti
credinciosi:1. Sz�cs Farkas (Tabacar Lup), 2. G�bor
Dumitru, 3. Simion Vasile, 4. Pele Nicolae, 5. Maior
Gheorghe, 6. Moldovan Stefan.� (Ranca Ioan, Romanii din
scaunele secuiesti in antroponimele din conscriptii, 16991821, vol. I, Cluj-Napoca, 1995, pag.12).
