UNIVERS CULTURAL

20 mai 2014

Autor: NICOLAE BACIUT

Nr: 95

Raft

LUCRETIA BOGDAN-INTA si CORABIA SFINTEI FECIOARE

Exista mai multe motive care argumenteaza
interesul Lucretiei Bogdan-Inta pentru o poezie
patriarhala, intr-o anatomie semantica a ludicului
liric. CORABIA SFINTEI FECIOARE, volum de poezii
aparut la Editura Nico (2013), cu o prefata intitulata
Credinta si literatura, semnata de editorul, poetul,
scriitorul, publicistul Nicolae Baciut, reprezinta o lume
spirituala interiorizata a fiintei, in care primeaza
dorinta de a recupera maxima sensibilitatii divinului.
In rasfrangerea unor vremuri descifrate prin acel
dat al poetului, ca mesager al tainelor de sus,
Lucretia Bogdan-Inta surprinde si se surprinde in
lumea satului romanesc: "Cuvintele tale, batrane,/
mi-au alinat clipa;/ cuvinte de argint,/ soptite-n
legamant,/ spalate cu pamant,/ mi-au alungat frica/
de mormantï¿½ï¿½ (Zbor de cuvinte).
In arealul de imagini cu note exultante a versului
clasic, CORABIA SFINTEI FECIOARE cuprinde un
lirism expresiv, exersat prin melancolii nu lipsite de
ipostaze oarecum contrare tonusului optimist al
poetei. Temele poemului subscriu un fel de expresionism
de observatie si atitudine spirituala, dincolo
de ceea ce ar putea insemna doar o retorica cu un
imaginar predispus la clementa. De la primul poem,
Corabia Sfintei Fecioare, si pana la cel din urma,
Veniti la Sfantul schit cel viu, poeta se vrea un
aducator de vesti bune, specific femeilor cuvioase.
Nu un registru abundent urmareste Lucretia BogdanInta in cele 111 poeme, ci mai degraba deschiderea
unui unghi de vedere propriu spiritului ascensional
catre transcendentul prin excelenta interiorizat,
inclinat spre visare si spre analiza unor stari
sufletesti subtile: "Preacurata, cinstea si marirea
Ta/ Imi aduc mantuirea,/ Imi aduc cer senin/ Pe un
val de pelin!ï¿½ Un spirit de reverie traverseaza
poemele din volumul CORABIA SFINTEI FECIOARE,
poeme al caror ecou nu reprima frenezia simturilor:
"Biserica mea, inima-n flacara,/ In intuneric, amnar
ce scapara,/ Pe val de fum, vas plin de oxigen,/ Duma
spre cer in rit indigen!ï¿½ (Poarta cerului). Efuziunea
in vers este pe cat se poate de structurala, asigurand
acuratetea fiorului spiritual. Privat de emfatismul
caligrafiei inhibitiei, versul accelereaza discursivitatea
increzatoare in sensibilitatea fiintarii
perceputa: "Pacatul ma cheama-n eter,/ Incat
constiinta-mi infrange./ Ma chinui si lupt si ma tem,/
Trezind-o in lacrimi de sange.ï¿½(Iisus) Devotiunile de
plai sunt impletite cu elemente ale religiosului
autohton, cu efecte de arta intr-o directitudine
prompta: "Mama, zana dintre munti,/ Caierul din
torsul tau/ Poarta anii-mi cei marunti/ In grija lui
Dumnezeu!ï¿½ (Maicuta). Cu o atitudine de smerenie,
poeta construieste epifanii
fragile ale melancoliei, uneori
incordate, dar niciodata vitregite
de intentia de expresie a sentimentelor:
"Doamne, ia-mi
inima si duhul cu mila,/
Neinfrante in haosul invechit/
Si da-mi puterea sa scriu in
pravila/ Pentru oameni din
marele schit!ï¿½ (Psalm). In gramatica
frustarilor melancoliei,
ethosul arhaic surprinde valorile
perene: "In bisericuta veche,/
Stravechi ritual trezea/
O icoana din perete,/ Ma fascina!ï¿½ (Arhanghelul). Poeta
descopera un orizont al posibilitatilor, deschis catre o
complexitate de stari in contratimp, poate, dar care verifica
empiric misterul existentei.
Se poate spune ca poezia Lucretiei Bogdan-Inta este
una de reactie la realul imediat, la cotidianul din care
face parte: "Mama buna-a ingerilor,/ Scumpa zana-a florilor,/
Preasfanta Fecioara,/ La Tine vin sa-ti cer,/ Scoate-ne din
primejdii/ Scapa-ne de dureri/ Da-ne doar primaveri,/
Preasfanta Marie,/ Tril de ciocarlie,/ Rugaciune vie!ï¿½
(Rugaciunea de primavara). Idealurile si himerele vietii
aduc un fel de retractibilitate in muzicalitatea si suavul
trairilor omului dinlauntru, expus la dezamagiri si esecuri:
"Doamne, de ce ma parasesti?/ soare, lumina, spune unde
esti?/ Nisipul clepsidrei se-ncinge in vine,/ mi-e dor si te
caut si nu dau de tine.ï¿½ (Unde esti?). Incantatia poetica
devine expresia eufoniei sentimentului christic: "Astept
in tacere pe Dumnezeu/ sa-mi dea putere sa lupt mereu,/
sa dau din ea si celor plapanzi/ cu suflete si cu ochi
blanzi!ï¿½. Tacerea, expresia iubirii desavarsite, implinita in
crucea destinului, face parte din interioritatea poeticului.
Dincolo de exhibarea in vers a ravnei catre atingerea
unui preaplin al divinitatii, ramane sensualitatea cu care
poeta Lucretia Bogdan-Inta daruie semenilor nadejdea in
fidelitatea ocrotirii, de catre Cel care a inviat din morti, cu
moartea pe moarte calcand: "Vad oameni ce cad si senalta/
unii gem, altii urla-n urgii,/ cei blanzi si cei care
lupta:/ da-tu-ne-ai, Doamne, tariiï¿½/ Iar cei care au radacini
mai adanci/ sunt din plini tintuiti/ de necazuri, de boli, de
stihii/ si cad pe branci,/ si se lasa tarati spre prapastiiï¿½/
Mie mi-ai dat carafa/ cu apa vie/ si le dau ca sa soarba
celor cazuti:/ si voua, si lor, si mie.../ Eu vad, Doamne, ca
prin sori/ si copii, si petale/ ne mantui de rau/ ne prinzi cand
totul se naruie,/ in bratele taleï¿½ï¿½(Apa vie). O invitatie la
Izvor, in volumul CORABIA SFINTEI FECIOARE, la "Izvorul ce
suflet adapa/ Vine din sat, de la tara/ Si e mostenirea de
daca/ Ce vrea vesnicia sa cearaï¿½ï¿½. O lume de visari devine
o lume a elegiei fiintei catre limita unui depasit - atins.
CRISTINA SAVA

Scena

Starea de joc: Revizorul

Regizorul Radu Olareanu a ales in calitatea sa de
profesor al Universitatii de Arte sa monteze comedia
"Revizorulï¿½ de Nikolai V. Gogol, pe scena Teatrului
Studio, cu masteranzii anului intai ai grupei de Actorie.
Ratiunea optiunii este, cred, in primul rand de ordin
didactic, textul fiind valorificat in cea mai mare parte
a sa ca mijloc de expresie teatrala pentru actor.
Gogol, autorul dramatic, si-a conceput textul ca pe
o comedie cu final tragic. Procedeele folosite, in special
comicul de situatie si de limbaj, au menirea de a
sublinia, prin contrast, frica inspaimantatoare de care
sunt cuprinse personajele in fata Necunoscutului,
amenintare permanenta si implacabila, ce le transforma
viata intr-un iad din care nu gasesc
iesire. Pana si ultima speranta, dupa
o asteptare chinuitoare si fara de
sfarsit, le este spulberata in momentul
in care li se anunta sosirea
adevaratului revizor.
Insa sentimentul fricii, care in
text ia proportii apocaliptice in
reprezentatia Teatrului Studio,
apare sub o forma extrem de
moderata. Tinerii artisti se misca
intr-o formula de teatru elastica,
aparent dezlanata, in realitate coerenta si atent
calculata. Impresia dominanta nu e ca se experimenteaza
mijloace de expresie noi, ci aceea ca se
recupereaza mijloace de expresie deja verificate.
Masteranzii actori sunt obligati astfel sa constientizeze
actul teatral. In fond ei isi asuma, la nivelul
interpretarii, riscuri si dificultati ce le depasesc uneori
experienta si puterile, deoarece spectacolul nu poate
fi judecat doar din prisma valorii lui estetice, ci si prin
aceea a valorii lui ca obiect de studiu. Avem astfel o
creatie scenica incantatoare in unele momente,
sustinuta de o echipa de actori omogena, mereu in
verva, mereu in cautare a arata inventivitate comica.
Decorul e dominat de alb si de negru, in ideea, poate,
de a se sublinia cu sarcasm antagonismul dintre
realitate si aparenta. Scena plecarii lui Hlestacov,
vaslind pe un peste mare, poate fi considerata
antologica. Semnificatia depaseste sensul spatiului
de joc, vizand textul in profunzime. Ea converteste in
imagini sensuri ale intrigii si in special ale mentalitatii
personajelor. Prezenta animalului acvatic ne duce cu
gandul la pestele aurit din mitologia rusa, peste care
indeplineste orice dorinta de putere si inavutire
(pentru cel care reuseste sa il prinda). Dar poate sa
semnifice si imensitatea fluviilor sau a lacurilor care
modeleaza tot spatiul european al Rusiei. Acestea
servesc ca sursa economica si ca mijloc de transport.
Ambele variante interpretative raman deschise.
In fata privitorului se perinda fetele derutante, cu
destule reactii imprevizibile ale lui: Luca Hlopov,
inspectorul scolar scos de catre actrita Flavia Calin din
tiparele consacrate; Artemii Zemlianica (Robert Oprea) greoi si sovaielnic; primarul Anton Scvoznic (Andrei Stan)un parvenit siret care isi doreste o viata plina de glorie si
de petreceri in capitala; Maria Antonovna (Andreea Ajtai)
- fiica lui aflata in plina criza a maritisului; umbrele bizare
de cheflii vesnic petrecareti ale celor doi Ivan Ivanovici,
care ne introduc in atmosfera spectacolului
inca din foaierul salii (interpretati
de Alexandru Cazan si, in travesti, de
Andreea Breabanu); Ammos Liapchin, un
judecator perfid si disperat in prestatia
lui Madalin Costea; servitorul Osip (Iulian
Sasaran) - un valet inteleptit.
Nu sunt de neglijat nici unele modificari
survenite in structura tipologica ale
celorlalte personaje. Mai mult sau mai
putin altfel decat cum ne-am fi asteptat
sunt si: Ivan Spechin, dirigintele postei,
intruchipat de actrita Dana Zamfir ï¿½ energica si cu o
vitalitate grosolana, sau Ana Andreevna care cunoaste
in evolutia lui Abigï¿½l ï¿½ Timea Baricz o caricaturizare a
unei crize de varsta tratata in linia previzibilului si lasata
pe seama datelor temperamentale ale artistei. Cristian
Iorga in Hlestacov, datorita conditiei personajului sau,
face mai multe numere de teatru in teatru: se lamenteaza,
imita, se agita nervos, adopta o gesticulatie teatralizanta,
toate acestea fara sa isi piarda din aiureala somnambulica
cu care ne-a obisnuit caracterul falsului revizor.
Valoarea spectacolului ar fi fost totusi alta daca regia
ar fi renuntat la cateva imagini pleonastice, la scene
care se repeta, la modificarile de text, ori daca nu ar mai
fi completat replicile lui Gogol cu interjectii si replici de
duzina. Insa aici poate fi admisa ideea excesului de zel
regizoral in sensul ca reformularea personajelor
gogoliene si transpunerea lor moderna atrage dupa sine
si o reformulare de fond in evolutia actorilor.
"Revizorulï¿½ face parte din categoria spectacolelor ce
se disting prin doza de inedit. In ambele planuri pe care
le implica ï¿½ unul asigurat de lectura textului si altul de
transpunerea lui in limbaj teatral ï¿½ insemnele originalitatii
sunt evidente. Ele atesta un coeficient inalt de fantezie
regizorala si de transpunere scenica. SILVIU MILASAN

"RITM, DANS, FANTEZIEï¿½,
LA PALATUL COPIILOR

ï¿½ Interviu cu prof. Mihaela Codreanu,
Palatul Copiilor, Targu-Mures ï¿½

In cadrul "Zilelor targumureseneï¿½ a avut loc concursul de dans "Ritm,
dans, fantezieï¿½, la a VI-a editie. Acest Concurs National, organizat de
Palatul Copiilor din Targu-Mures, s-a bucurat de un mare succes. Si de
data aceasta, jurnalistii de la Palatul Copiilor au fost in mijlocul
evenimentelor, venind cu materiale inedite, de ultima ora.

R: La Palatului Copiilor s-a desfasurat Concursul de dans RITM, DANS,
FANTEZIE, aflat la a sasea editie.

Cu ce formatii ati intrat in concurs si ce puteti sa-mi spuneti despre
pregatirea acestor copii?

M.C: E vorba de trei formatii: Unique, la categoria de varsta 5-8 ani,
Lollipop, la categoria de varsta 1-4, si Brio, la categoria de varsta 9-12
ani. Iar despre pregatirea lor pot spune ca se pregatesc de la inceputul
anului scolar, au fost deja la numeroase concursuri nationale si
internationale, au luat premii, iar Lollipop este la prima lor urcare pe
scena la un concurs national.

R: Copiii care vor participa la concurs sunt din grupele de incepatori
sau din grupele de performanta?

M.C: Doar din grupele de performanta. Nu au voie sa participe decat
trupe de performanta in acest concurs.

R: Ce inseamna pentru dumneavoastra prezentarea la acest concurs?

M.C: Emotie si multa munca.

R: Prezentati cateva momente din palmaresul acestor grupe din anul
acesta, 2014, mai exact, ce premii au luat in ultimul an?

M.C: Formatia Brio a luat un loc I si un loc II la concursul de la Arad,
"Ghiocelul de argintï¿½, formatia Unique a luat doua locuri I, la Concursul
National de la Onesti, si tot Brio a luat doua locuri I, la Concursul National
de la Baraolt.

ï¿½ Interviu cu Alina Zahariuc, profesor de dans
la Palatul Copiilor din Ploiesti ï¿½

- Astazi a avut loc un eveniment important al Palatului Copiilor, si
anume Concursul National de dans "Ritm, dans, fantezieï¿½, aflat la a
sasea editie. Cu ce trupe de dans ati participat la concurs?

A.Z: Noi suntem de la Palatul Copiilor din Ploiesti si am participat la trei
categorii: la dans tematic, de caracter si balet.

R: Am auzit ca participantii din trupele dumneavoastra de dans au
avut prestatii remarcabile. Ce puteti sa-mi spuneti despre pregatirea
acestor copii?

A.Z: Pregatirea acestor copii este un proces destul de indelungat, ei
deja sunt in ani mari de studiu, copiii care au reprezentat sectiunea 5-8
sunt la balet cam de la 5 ani, deci se pregatesc cam de 7-8 ani in domeniul
baletului.

R: Ce inseamna pentru dumneavoastra prezentarea la acest concurs?

A.Z: Ca de obicei, inseamna foarte multa munca, inseamna speranta
ca o sa fim apreciati pentru ceea ce prezentam pe scena si inseamna
speranta ca intr-o buna zi vom fi si mai buni decat astazi.

R: Copiii care au participat astazi la concurs sunt din grupele de
incepatori sau din grupele de performanta?

A.Z: Sunt din grupele de performanta, cei din grupele de incepatori ii
au ca model pe cei mari care participa la concursuri si au rezultate
frumoase.

R: Prezentati cateva momente din palmaresul acestei grupe din anul
2014. Mai exact, ce premii au luat copiii in ultimul an?

A.Z: Grupa mare a luat si premii internationale la Dance Fast de la Novi Sad
si la concursuri nationale de la Arad, Focsani, Onesti au luat premiul I.
DIANA GABUREAC

Cercul de jurnalism de la Palatul Copiilor
Targu-Mures

Roz

Cerul e roz.

Pamantul, de asemenea.

Eu nu sunt.

Tu nu esti.

Nu suntem.

Intr-o lume roz, nu e nimeni.

Noi suntem aici,

In valtoarea propriei vieti,

Destinul nu e roz!

A mamei