Vineri, 9 mai 2014, dupa un moment
de reculegere, in prezenta
unor distinse personalitati, pe
peronul garii din Gheorgheni au
inceput manifestarile dedicate
comemorarii celor 70 de ani de la
una dintre cele mai groaznice
pagini din istoria acestor locuri, a
tarii si a Europei: ghetoizarea si
deportarea evreilor din aceasta
localitate in lagarele de exterminare
naziste, in mai 1944. Atunci,
din Gheorgheni si imprejurimi, au
fost dusi in centrele de la Reghin
si Targu-Mures, mii de evrei, care,
mai apoi, impreuna cu cei din
nord-vestul Transilvaniei, teritoriu
aflat sub ocupatie horthysta, au
fost trimisi, marea majoritate, pe
drumul fara intoarcere, in lagarele
de la Auschwitz si Birkenau. Aici
s-a tinut o ceremonie religioasa si
au fost cateva luari de cuvant in
care, cu totii, si-au exprimat regretul
fata de cele intamplate si dorinta ca
un asemenea moment groaznic sa nu
se mai intample in istoria omenirii.
Din gara, localnici si invitati,
printre care Kelemen Hunor, ministrul
Culturii din Romania, Aurel
Veiner, deputat, presedintele
Federatiei Comunitatii Evreiesti din
Romania, Csige Sandor Zoltan,
consulul Ungariei la MiercureaCiuc, IPS Ioan Selejan, Arhiepiscop
al Covasnei si Harghitei,
Jean Adrian Andrei, prefectul
judetului Harghita, Rafael SchafferRabinul Federatiei Comunitatilor
Evreiesti din Romania, s-au deplasat
la Sinagoga din Gheorgheni, unde
au continuat manifestarile. Aici,
dupa slujba religioasa, savarsita
de rabinul Rafael Schaffer, prof.
Iancu Izidor si Portik Hegyi Kelemen,
protopop de Gheorgheni, au luat
cuvantul numerosi invitati care au
vorbit despre atrocitatile savarsite
asupra evreilor din Gheorgheni, din
imprejurimi si din Transilvania de
Nord, ocupata de horthysti in mai
1944 si trimiterea acestora spre
lagarele mortii. Cu totii si-au exprimat
dorinta ca asemenea evenimente
sa nu se mai intample in
istoria omenirii. Prefectul judetului
Harghita, Jean Adrian Andrei, a
propus ca la comemorarea de
75 de ani de la deportarile din
Gheorgheni, cu ajutorul autoritatilor
centrale, sa se ridice un monument
in memoria celor aproape o mie de
evrei ucisi in lagarele de exterminare.
Un mesaj impresionant a transmis
manifestarilor de la Gheorgheni
ambasadorul Israelului la Bucuresti,
Dan Ben-Eliezer. De asemenea,
Oana Rogoveanu, directorul pentru
Drepturile Omului in cadrul Ministerului
Afacerilor Externe, a amintit
faptul ca, in lagarul de concentrare
de la Auschwitz si Birkenau, au fost
deportati si au murit 131.639 de evrei
din Transilvania ocupata de horthysti in
urma Diktatului de la Viena. De
asemenea, reprezentanta MAE si-a
exprimat ingrijorarea pentru reaparitia
manifestarilor rasiste, antisemite,
xenofobe in anumite parti ale
societatii europene.
Manifestarile de la Sinagoga s-au
incheiat cu un program artistic,
prezentat de elevii Scolii Gimnaziale
"Vaskertes Marton� din Gheorgheni.
Din fata Sinagogii, cei prezenti la
manifestari s-au incolonat intr-un
mars pana in curtea Scolii Gimnaziale
,,Vaskertes Marton� din Gheorgheni, in
curtea careia au fost stransi evreii din
oras in zilele de 3, 4 si 5 mai 1944, pentru
a fi deportati in lagarele de exterminare.
Aici au vorbit, printre altii, Bernad
Ildiko, directoarea Scolii Gimnaziale,
Mezei Janos, primarul municipiului
Gheorgheni, consulul Ungariei la
Miercurea-Ciuc, si Csergo Tibor Andras,
directorul Muzeului din Gheorgheni.
O prezenta inedita a fost doamna
Eva Tutui, supravietuitoare din
comunitatea evreilor din Gheorgheni,
deportati, care, in august 2014, va
implini varsta de 90 de ani, care, in
cuvinte calde si emotionante, a
povestit cum familia ei, prezenta in
trenurile deportatilor, in drum spre
lagarele de exterminare a reusit sa
se salveze inainte de a trece granita,
dupa ce tatal ei a dovedit granicerului
ca a luptat in armata austro-ungara in
timpul Primului Razboi Mondial, cand
a fost decorat pentru acte de vitejie.
Placa comemorativa de pe frontispiciul
Scolii Gimnaziale ,,Vaskertes
Marton� a fost dezvelita de primarul
municipiului Gheorgheni, Mezei
Janos, si de doamna Eva Tutui, pe
care este gravat, in mai multe limbi,
textul: ,,Aici au fost adunati evreii
din orasul si plasa Gheorgheni, intre
3-5 mai 1944, de unde au fost deportati
in lagarele mortii ale Holocaustului.
Binecuvantata sa le fie amintirea.
Edificat de Primaria Municipiului
Gheorgheni, la a 70-a comemorare a
Holocaustului 2014.�
Felicitari tuturor organizatorilor
manifestarilor de la Gheorgheni, atat
pe plan central, cat si local si
judetean, pentru aceasta reusita.
Acest demers, in ansamblul sau,
si faptul ca ambasadorul Ungariei,
Csaba Korosi, la Organizatia Natiunilor
Unite, si-a cerut, vineri, 9 mai 2014,
pentru prima data, scuze pentru
responsabilitatea statului ungar in
cadrul Holocaustului, vin, inca o
data, sa confirme faptul ca de
ghetoizarea, deportarea si, in final,
exterminarea in masa a evreilor din
Transilvania de Nord sunt responsabile
autoritatile horthyste din
acea perioada, cand Ardealul de
Nord se afla sub ocupatia si administratia Ungariei, dupa Diktatul de
la Viena din 30 august 1940, si nu
statul roman, permanent acuzat de
deportarea evreilor.
Printre altele, el a spus:"Le
datoram scuze victimelor pentru
ca statul ungar a fost vinovat
pentru Holocaust. In primul rand,
pentru ca nu a reusit sa-si protejeze
cetatenii sai si, in al doilea
rand, pentru ca a ajutat si a furnizat
resurse financiare pentru comiterea
unei crime in masa... Institutiile
statului ungar de la acea
vreme au fost responsabile pentru
Holocaust! Scuzele exprimate
astazi de statul ungar trebuie sa
devina parte a memoriei si identitatii
nationale.�
Asa cum am mai aratat, apreciem
demersurile si ceremoniile de
omagiere a victimelor Holocaustului
din Gheorgheni, in urma ghetoizarii
si deportarii in lagarele de
exterminare naziste, in perioada
mai-iunie 1944, dar, raman mari
semne de intrebare: de ce autoritatile
din judetul Harghita (Consiliul
Judetean, Prefectura, Inspectoratul
Scolar, unele primarii),
ministerele responsabile, accepta
ca trei scoli din judetul Harghita
sa poarte numele lui Nyr� J�zsef,
despre care deputatul Aurel
Veiner, liderul Comunitatii Evreiesti
din Romania, spune ca este un
personaj de trista amintire, care a
promovat politica lui Horthy. Acesta,
impreuna cu membrii guvernului
condus de Szalasi si cu alti colegi
din Parlamentul ungar au fugit in
Austria, ajungand in Germania si
stabilindu-se in Spania lui Franco,
unde a infiintat mai multe organizatii
ale maghiarilor din exil,
continuandu-si, cu aceeasi fervoare,
activitatea propagandistica, devenita
acum anticomunista. "Merite�
pentru care a si fost "recuperat�
de Comisia Aliata de Control, care,
sub pretextul unor "dovezi insuficiente�,
a refuzat, categoric, in
1947, sa dea curs solicitarilor
autoritatilor comuniste de la
Budapesta si Bucuresti de a-l
preda pentru a fi judecat pentru
crime de razboi si impotriva umanitatii.
A murit la Madrid, in 6
octombrie 1953, fiind inmormantat,
pe cheltuiala statului spaniol.
Numele acestui antisemit si
filonazist, din pacate, la ora actuala,
il poarta doua institutii scolare din
judetul Harghita, respectiv din
comunele Frumoasa si Satu-Mare,
o strada din Odorheiu-Secuiesc,
unde exista amplasat, in spatiul
public, si un bust a lui Nyr� J�zsef,
fost militant al fascismului in
Ungaria, desi legislatia din
Romania interzice simbolurile si
promovarea unei asemenea ideologii
pe spatiul public.
Mai mult, actualii antisemiti
unguri, impreuna cu K�ver L�szl�,
presedintele Parlamentului ungar,
au incercat, in cateva randuri,
sa-l ingroape pe Nyr� J�zsef in
pamant romanesc, pentru a se
inchina orientarilor sale.
Este un grav semnal de alarma
impotriva nerespectarii legislatiei
in vigoare!
