UNDE-I CULTURA, NU-I LOC DE URA!

Luni, 28 aprilie 2014, Palatul
Culturii din Targu-Mures a fost
gazda editiei a XXII-a Galei UNITER.
Palatul, acest asezamant de arta
si cultura, este el insusi un spectacol,
o incantare vizuala. Arhitectura
spectaculoasa, decoratiunile
interioare si exterioare
bucura ochiul dornic de frumos!
La ora inceperii Galei, sala mare
arata ca o bijuterie de pret, pusa in
valoare de iluminatul artistic, special.
Dar, dincolo de spectaculosul
ei arhitectural-decorativ, sala s-a
infrumusetat cu o stralucire aparte.
Dincolo de ornamente, de stucaturi,
de decoratiuni, au stralucit
oamenii! Cei din sala si cei de pe
scena. Cu totii si-au impodobit
sufletele, simtirile, cu calde si
luminoase trairi.
Unii, premiatii, s-au remarcat prin
"decoratiuni� ("fapte� actorice
sti, regizorale, scenografice
etc.), de un desavarsit bun gust
estetic, artistic.
Ceilalti, spectatorii, veritabili
experti... bijutieri!, s-au remarcat
prin rafinate, cultivate evaluari ale
premia(n)tilor, exprimate prin indelungi,
sincere si calde "aplausuri�!
Binemeritate! Fara discriminare!
Se mai comenta pe la colturi ca
"Gala asta, a XXII-a, e a ungurilor�.
Intr-adevar, au fost multe nominalizari,
de actori, regizori, oameni de
teatru maghiari, la aproape toate
categoriile premiate.
Multi au iesit castigatori, dar
criteriile departajarii au fost exclusiv
artistice, culturale.
Arta, mai exact, creatia artistica,
nu ii indeparteaza pe oameni, nu ii
separa "pe etnii�, ci ii apropie, ii
pune in stare de dialog, de comunicare,
in limbajul comun al artelor!
Gala de la Targu-Mures a fost
un stralucit(or) � la propriu si la
figurat � exercitiu de multiculturalitate,
de dialog, de comunicare
prin arta, prin cultura!
Or, unde-i cultura, nu-i loc de ura!
Sigur, Targu-Muresul poate fi
privit, prin prisma unor tensiuni
(reale, dar alimentate de politicieni,
de politicianism) intre romani si
maghiari, ca un loc "fierbinte�, dar
alegerea Targu-Muresului ca gazda
a Galei UNITER poate fi considerata
si ca un gest, la nivel national, de
respect al majoritatii, fata de minoritarii
maghiari. Un gest de apropiere,
de chemare la dialog, la
comunicare prin arte, prin cultura.
Un gest, daca vreti, de iubire de
semeni, care cultiva tot ce ii
apropie � in speta, arta, cultura �
nu ce ii diferentiaza.
Au fost premiati, deopotriva,
creatori de arta teatrala, romani
si maghiari.
S-a intamplat, frumos si graitor,
in timpul galei, ca artisti romani
premiati sa fie prezentati, invitati in
scena, pentru a-si ridica premiul, de
artisti maghiari, dupa cum s-a
intamplat ca artisti maghiari sa
introduca in scena artisti romani.
Au fost multe si superbe imbrati
sari, pe scena! Ca intre frati, ca
intre breslasi ai aceleiasi nobile
arte! Cuvintele, romanesti sau
maghiare, devenisera de prisos!
Vorbeau sentimentele, sufletele
imbratisate prin arta, prin cultura.
Au fost si vorbe frumoase,
speech-uri in limba romana, rostite
pe scena de romani si maghiari.
Artistii romani i-au elogiat pe cei
maghiari, acestia, i-au gratulat pe
romani cu aceleasi sentimente!
Pentru ca marele castigator,
regizorul Silviu Purcarete, nu a putut
fi prezent la Gala, pentru a-si primi
premiul, bunul sau prieten, valorosul
regizor si director al Teatrului
Maghiar de Stat Cluj, Tompa Gabor
(printre altele, a regizat un memorabil
"Hamlet� la Nationalul din
Craiova), a primit premiul pentru cel
mai bun spectacol al anului 2013,
"Victor sau copiii la putere�, de
Roger Vitrac, in regia lui Silviu
Purcarete, la Teatrul Maghiar
de Stat Cluj.
Reputata scenografa Iudith
Dobre Kothai a facut un emotionant
laudatio scenografei Anca
Paslaru, care a primit premiu pentru
intreaga activitate.
Enik� Szil�gyi, cunoscuta actrita
de teatru si film, l-a prezentat pe
castigatorul premiului pentru cel mai
bun rol masculin secundar, marele
actor craiovean, Valer Dellakeza
(Tot, tatal, in piesa "Familia Tot�,
pusa in scena de L�szlo Bocsardi la
Teatrul National "Marin Sorescu�
din Craiova).
Acelasi L�szlo Bocsardi punea in
scena, tot la Craiova, in 2011,
"Caligula� de Albert Camus, cu un
Sorin Leoveanu (craiovean, absolvent
al Universitatii de Arte TarguMures) exceland in rolul titular.
Din patriotism local, ingaduiti-mi,
rogu-va, sa-mi manifest aici bucuria
ca un actor craiovean a obtinut un
premiu la Targu-Mures! Desigur,
muresenii iubitori de teatru si-l
amintesc pe Valer Dellakeza jucand
pe scena Nationalului muresean, in
memorabilul spectacol in regia lui
Silviu Purcarete, "Ubu Rex cu
scene din Macbeth� (Marele
Premiu la Festivalul de Teatru de
la Edinbourgh, din 1991), unde juca
in travesti rolul Madame Ubu,
alaturi de un alt mare actor craiovean,
Ilie Gheorghe (domnul Ubu).
Un alt rol memorabil ramane
Trufaldino din "Sluga la doi stapani�,
de Carlo Goldoni, pentru care Valer
Dellakeza a primit in 2000 Premiul
UNITER pentru cel mai bun actor al
stagiunii 1999-2000.
In 2012, actorul primeste Premiul
UNITER pentru intreaga activitate,
iar in noiembrie 2013, primeste de
la presedintele tarii Ordinul National
"Serviciul Credincios� in grad
de Cavaler.
Minunate recunoasteri ale unei
vieti (60 de ani pe "scandura�)
inchinate Teatrului romanesc!
Mi-a placut si discursul domniei
sale, la primirea premiului! Cel mai
scurt discurs al unui laureat:
"K�sz�n�m, Orkeny!�. Scriitorul
maghiar Orkeny Istv�n (1912-1979),
autorul piesei "Familia Tot� (nu este
greseala!; s-a respectat grafia
autorului), traitor "la fata locului� al
reprimarii revoltei din Ungaria, de
catre Armata Rosie, a fost interzis
in 1957. Dupa cativa ani revine in
viata literara, iar in 1967 revine fulminant
in dramaturgie chiar cu
"Familia Tot�.
Inchei cu un fragment din articolul
"Marele spectacol� (aparut in
urma cu 9 ani, in 3 februarie 2005, in
cotidianul muresean "Cuvantul
liber�): "Intrebat fiind de moderatoarea
unei emisiuni matinale
transmise de Studioul Craiova al
TVR, daca intre colegii de generatie
a existat sentimentul urii sau
al invidiei, marele actor Valer
Dellakeza de la Nationalul craiovean
a raspuns: �Da, la inceput,
in facultate, si apoi, o vreme,
dupa, au existat si ura si invidii
intre noi, pentru ca nu invataseram
inca sa ne iubim�.
Iata ca si iubirea se invata, se
construieste! Cea mai frumoasa
invatatura, cea mai frumoasa constructie
din lume! Mi s-a parut
extraordinar de frumos si de
adevarat acest raspuns.
Frumos ca o replica esentiala,
in jurul careia se poate construi o
capodopera teatrala. Adevarat,
deloc teatral, pentru ca venea in
urma unor experiente traite, constientizate, acum, cu tristete,
pentru timpul irosit fara iubire, dar
si cu bucuria ca �alfabetizarea�
sufletului i-a invatat lectia iubirii
pentru timpul rodnic ramas de trait.
Este un loc sub soare pentru toti.
Performanta profesionala, individuala,
diversitatea posibilitatilor
actoricesti de exprimare, construiesc,
de fapt, oglinda, �cronica
prescurtata� a lumii in care traim.
Si cum lumea e o scena, iar noi
suntem actorii, cred ca adevarul
spus de marele actor craiovean
este valabil nu doar pentru lumea
scenei, ci si pentru scena lumii�.
La Targu-Mures, la Palatul
Culturii, adevarata bijuterie arhitecturala,
s-a predat prin arta si
cultura o lectie frumoasa despre
cea mai frumoasa constructie din
lume, iubirea de semeni!

Lasă un comentariu