Iata cum a definit, recent, in
cadrul unui discurs rostit la
Universitatea "Babes-Bolyai�, din
Cluj-Napoca, presedintele Uniunii
Democrate Maghiare din Romania,
Hunor Kelemen, "caracteristica
conceptiei vietii politice romane�:
"Romanii nu au crezut, nici pana
in ziua de azi, ca aceasta tara
este a lor, ca au obtinut-o. Ei cred
ca o pot pierde,
poate fi divizata
si luata oricand.
Aceasta nesiguranta
genereaza in politicienii
romani un sentiment de neincredere
fata de minoritati si, in
particular, fata de comunitatea
maghiara. Ei au totdeauna sentimentul
ca, daca vor lasa puterea
din manile autoritatilor de la
Bucuresti, tara se va destrama.
In ultimii 25 de ani prea putin s-a
modificat atitudinea fata de
caracterul national al statului
roman. De fapt, una dintre metodele
de asimilare a minoritatilor
este evocarea neincetata a
caracterului national al statului.
Aniversarea celor 100 de ani de
la proclamarea Marii Adunari de
la Alba Iulia, in 1918, a unirii
Transilvaniei la Regatul Roman,
ar putea fi un moment foarte bun
pentru ca societatea romana sa
reflecteze asupra chestiunii
nationale si sa traga anumite
concluzii�. ("Kr�nika�, Cluj-Napoca,
editia din 13 februarie 2014).
Prin urmare, stimate domnule
premier Victor Ponta, se pare ca
dumneavoastra, care sunteti unul
dintre cei mai
importanti reprezentanti
si factori
decizionali
ai vietii politice a Romaniei de azi,
nu ati crezut nici pana azi ca tara
va apartine, adica este a romanilor?!
Potrivit celor afirmate de
dl Kelemen Hunor, se pare ca, din
pricina functiei deosebit de
importante pe care o detineti,
dumneavoastra sunteti cel care
credeti, inainte de toate (!), ca
Romania poate fi pierduta, destramata
si luata oricand? Si
pentru ca, in spiritul articolului 1 din
Constitutia Romaniei, aflata in
vigoare, dumneavoastra sustineti
caracterul national al statului
roman, aplicati, de fapt, intr-un
mod viclean, una dintre metodele de asimilare a minoritatilor, a
maghiarilor din Romania?! In concluzie: sentimentul de incertitudine,
provocat de teama pierderii unitatii Romaniei, genereza, in primul
rand, in dumneavoastra, neincredere fata de minoritati si, in
particular, fata de maghiarii din Romania?!
Apreciati dumneavoastra, domnule premier, aceasta conceptie a
adjunctului dumneavoastra? In ceea ce ma priveste, ca scriitor maghiar
si patriot roman, constat cu tristete, ba mai mult, as putea sa spun ca
observ, cu dezamagire, ca in Guvernul, ales democratic, al singurei mele
patrii natale, Romania, poate ocupa o functie atat de importanta un om de
stat, de nationalitate maghiara, din Romania, pentru care nu inseamna
absolut nimic aceasta tragedie istorica, suferita de poporul roman in urma
incheierii celui de-Al Doilea Diktat fascist de la Viena, din cauza masacrului
ordonat in Transilvania de Nord de dictatura horthysto-fascista.
Guvernul roman de azi poate avea un vicepremier care habar nu are
despre faptul ca Diktatul fascist de la Viena, incheiat in 1940, si
desprinderea fortata a unei parti a Transilvaniei de Romania au provocat
o trauma pentru poporul roman, durerea natiunii, care a cutremurat
cerul si pamantul, care nu poate fi uitata niciodata. Si care trauma
obliga la vigilenta vesnica elita spirituala a poporului roman, pe liderii
romani responsabili pentru ca Romania sa nu mai cada in mreaja
raporturilor de forta, asa cum s-a intamplat pe 30 august 1940, cand, la
comanda lui Hitler si Mussolini, Transilvania de Nord a intrat sub
dominatia dictaturii fasciste a lui Mikl�s Horthy. Aceasta vigilenta, motivata
de o mie de ori si in mod legitim din punct de vedere istoric, nu poate fi taxata
ca temere a politicienilor romani responsabili pentru pastrarea unitatii tarii, a
integritatii teritoriale a Romaniei, si nici ca sentiment de incertitudine care ar
fi consecinta � potrivit afimatiei absurde a vicepremierului Hunor Kelemen �
a faptului ca "tara este a romanilor, dar deocamdata ei nu cred acest lucru!�
Iata si opinia celuilalt lider principal al UDMR, B�la Mark�, despre
Diktatul fascist de la Viena, incheiat in 1940, respectiv despre
evenimentele de dupa incheierea acestui Al Doilea Arbitraj de la Viena,
si anume, despre ocuparea Transilvaniei de Nord de catre trupele lui
Mikl�s Horthy. Merita sa citam indelung din opiniile acestui principal
lider al UDMR, deoarece astfel va fi demascat mult mai bine, decat prin
orice comentarii, adevaratul chip al lui B�la Mark�: "Pana in anul 1960,
Provincia Autonoma Maghiara a fost una dintre posibilitatile pentru o
Transilvanie (maghiara), Transilvania din copilaria mea, unde oricine putea
sa fie, in mod deschis si fara probleme, maghiar, ba mai mult, stiam ca
suntem, intr-adevar, in majoritate pretutindeni, nu numai in Tinutul
Secuiesc, si parea numai o chestiune de timp, cand vom apartine din nou
Ungariei. Cu atat mai mult parea posibil, incat odata s-a produs deja
minunea, in perioada dintre 1940-1944, cand Transilvania de Nord a fost
reanexata Ungariei. Generatia parintilor mei a vorbit si de rau despre
acesti patru ani... Dar, totusi, si pentru noi acea "lume maghiara� a fost o
implinire fundamental istorica, deoarece asa a fost numita... In aceasta
Transilvanie maghiara, reimaginata in orasul nostru, Targu Secuiesc, nu
prea au avut loc romanii... (History, editia din aprilie 2014, Budapesta).
Se poate astepta din partea lui B�la Mark�, care vede o "minune� in
incheierea Diktatului fascist de la Viena si in ocuparea horthysto-fascista
a Transilvaniei de Nord, ca el sa-i condamne ferm, onest si in mod
legitim, ca un scriitor maghiar si, nu in ultimul rand, ca un cetatean loial,
cultul lui Mikl�s Horthy, care infloreste tot mai mult si in mod flagrant in
paginile unor publicatii maghiare din Transilvania, si sa critice aspru
elogierea, sarbatorirea tot mai frecventa a lui Horthy in Ungaria, condusa
de Viktor Orb�n? Daca pentru parintii sai asaltul Transilvaniei de Nord,
de catre Mikl�s Horthy, a insemnat o "implinire fundamental istorica�,
nu este nicio noutate, deoarece multi oameni simpli din Transilvania de
Nord � cei care nu cunosteau situatia politica internationala � au trait
evenimentele de atunci drept o eliberare. Dar, s-ar cuveni ca B�la Mark�
sa stie ca la fel de multi oameni maghiari din Transilvania de Nord nu
l-au salutat pe Mikl�s Horthy cand a intrat in Cluj pe un cal alb, ba mai
mult, a existat si o rezistenta serioasa muncitoreasca, care a protestat
impotriva Diktatului fascist de la Viena, impotriva regimului fascist al lui
Mikl�s Horthy. Daca B�la Mark� este un cetatean loial si un scriitor
maghiar legitim, nu ar fi trebuit sa se refere la faptul ca "generatia
parintilor sai a vorbit si de rau despre acea lume maghiara care a durat
timp de patru ani�, ci pe baza faptelor istorice ar fi trebuit si s-ar fi
cuvenit sa condamne diktatura fascisto-horthysta a lui Mikl�s Horthy
din Transilvania. Daca ma gandesc doar la deportarea mai multor mii de
evrei din Transilvania de Nord, este mai mult decat suficient pentru a
spune: Sa-i fie rusine lui B�la Mark�, atat in calitate de poet maghiar
din Romania, cat si in calitate de politician maghiar, deoarece fiinta sa
maghiara cu spirit european este atat de departe de el ca cerul de
pamant si de aceea nu poate sa ia o pozitie demna impotriva lui Mikl�s
Horthy, care s-a aliat cu cel mai groaznic, cel mai dezgustator monstru
al omenirii, cu Hitler, numai pentru a-si atinge scopurile sale iredentiste.
Nu merita sa consumam prea multe vorbe, de exemplu, despre faptul ca
presedintele Consiliului Judetean Covasna, S�ndor Tam�s, a vorbit in fata
unei adunari, care a comemorat amintirea ostasilor martiri secui, cazuti in
cel de-Al Doilea Razboi Mondial, despre "lumea maghiara din cei patru
ani�, despre intrarea in Transilvania de Nord a lui Mikl�s Horthy, ca despre
o renastere a Libertatii, iar intr-o conferinta de presa, recenta, a declarat cu
mandrie: "Maghiarii din Transilvania, secuii au trait si pana acum cu inima
si cu privirea spre Budapesta�. ("Kr�nika�, editia din 13 februarie 2014)
Cu inima si cu privirea spre Budapesta?! Si cu spatele spre
Bucuresti?! Acesti politicieni maghiari transilvaneni se plang de
politicienii romani, care � in opinia lor � manifesta neincredere fata de
ei si fata de maghiarii din Romania.
Ce parere aveti, domnule premier?
