DIRECT SI LA OBIECT

Rasfoind presa de altadata

JUZI SI PRIMARI AI TARGU-MURESULUI

Consistenta era in informatii presa de altadata,
facand acum referire la cea mureseana dintre cele
doua razboaie mondiale si din perioada imediat
urmatoare. Pagini ingalbenite de periodice � almanahuri,
anuare, calendare, gazete � din care, rasfoindu-le,
lecturandu-le, ai imaginea vie a vietii politice,
economice, sociale, culturale, istorice de atunci, traita
de oamenii locurilor dintre Mures si Tarnave.
Parcurgand pagina de pagina, colectii, intregi de ziar,
ai revelatia unor descoperiri la care, bineinteles, ca
nici nu gandeai ori visai. Asa a facut si semnatarul
acestei scrieri, asa face in continuare omul de cultura,
publicistul Ilarie Gh. Opris, care aduce in prim-planul
cunoasterii fel de fel de informatii dintre cele mai
interesante, multe "ascunse� publicului larg. Spre
pilda, zilele trecute mi-a vandut niste "ponturi� despre
fapte, intamplari petrecute cu multi-multi ani inainte.
Mi-a dezvaluit tematica "ponturilor�, mi-a pus in fata
ochilor, negru pe alb, documente si... atat mi-a trebuit.
Nimic altceva. M-am apucat de scris si, iata, acum,
punct cu punct, despre ce este vorba.
Bunaoara, dintr-un tabel sinoptic aflam care au fost
fost juzii si primarii orasului Targu-Mures, nominal si
pe ani. Intre 1487-1852 au fost 88 de juzi (judex
primarius) si 47 de primari, intre 1854-2014. Evident,
unii dintre ei au ocupat aceste demnitati locale in mai
multe legislaturi, cateva saptamani ori cateva luni de
zile. Cel dintai jude al Targu-Muresului s-a numit Szab�
Bal�zs (1487-1538), el avand cea mai lunga domnie:
51 de ani; iar cel de pe urma Lazar J�nos. De la 1854
incoace a fost era primarilor, intaiul statator in jiltul de
demnitar al Targu-Muresului fiind Petri �d�m, care, in
1865, va prelua cheia urbei de la judele Fekete J�nos
(1865-1872). De partea cealalta, a primarilor, dr. Dorin
Florea detine recordul cu 14 ani de prim edil al municipiului
Targu-Mures. Domnia sa fiind al 47-lea primar
al municipiului resedinta de judet Mures.
Ramanem tot in sfera aceasta a primarilor TarguMuresului, insa intr-o alta epoca, cea imediat
urmatoare eliberarii orasului de sub stapanire
horthyista. Apelam iarasi la memoria presei de
altadata, "cantonandu-ne� in ultimul trimestru al
anului 1944. Mai exact spus, la ziua de 2 octombrie
1944, cand a fost datat Procesul-verbal al Diviziei 1
Mixte Munte, comandata de general de brigada Ioan
Beldiceanu. In acel inscris dactilografiat, semnat de
generalul de brigada si de capitan A. Falinschi, seful
Serviciului Pretoral, sunt nominalizate persoanele
administratiei romanesti imputernicite sa "asigure viata
si interesele locuitorilor din oras�. Astfel, pe functii,
sunt nominalizati urmatorii: dr. Musca Petru, primarul
orasului; dr. Sabau Emil si dr. Izsak Iosif, ajutori de
primar; dr. Laciu Ioan, seful Politiei Locale; dr. Mura
Iosif, ajutor sef Politie; dr. Ioan Toganel, Administratia
financiara; Baer Alexandru, subadministrator financiar;
av. Mura Iosif, directorul Posta-Telegraf (o fi
aceeasi persoana cu seful Politiei?); Mita Eugen, subdirector
Posta-Telegraf; dr. Groza Victor, medic sef al
Serviciului sanitar; ing. Metz Lovin, seful Serviciului
Tehnic; dr. Baciu Teofil si dr. Musca Gavril, justitie,
Baroul avocatial; Iacob Ioan, Moldovan Ioan, Roman
Filon, Pop Iosif, Runcan Alexandru si Alexandru Ioan,
(toti trei preoti), revizori scolari si culte; Alexandru
Ioan si Matei Pompei, Camera de agricultura; dr. Oltean
Ioan si Gherman Gheorghe, Camera de Comert si Industrie;
Boros Victor si Gherman Gheorghe, Camera de
munca; dr. Pop Remus, Camera cercuala. In procesulverbal
se precizeaza faptul ca, "pe langa etnicii
romani, pentru insarcinari de specialitate si in lipsa
altor elemente, se poate admite numirea de functionari
de alta etnie, dar numai dintre cei care pe timpul
stapanirii maghiare au facut dovada de nesovinism
unguresc�. Pe prima fila a procesului-verbal datat 2
octombrie 1944, se afla un text scris de mana de
general maior Smirnov, comandantul unei mari unitati
sovietice, prin care se atesta ca nu sunt obiectiuni si
ca este de acord cu toti cei numiti in administratia
orasului�. Pai, ce, te puteai incontra rusului stapanitor?
In incheiere, de retinut un fapt deloc neglijabil. Dupa
numirea dr. Musca Petru, ca primar al Targu-Muresului,
si dupa retragerea trupelor romane, din ordinul lui
Stalin, au venit membrii asa-numitei "Rongyos garda�,
deci ungurii, si l-au dat jos pe roman, inscaunandu-l,
in 1945, pe unul Zs�k, care a stat in jilt doar cateva
luni, locul lui fiind luat de So�s J�zsef (1945-1959).
Uite asa, din scris in scris, aflam cate ceva din
trecutul orasului in care traim, muncim, ne purtam
bucuriile si deznadejdile.

In prim-plan,
elevii

Pe strune de vioara,
cu Jakab Roland

Interpretand la vioara Capriciul nr. 2 de
Bach, Sarabanda si Double din partea I, in
si minor, mult prea tanarul Jakab Roland a
cucerit publicul prezent sambata, 29 martie
2014, la Galeria de Arta "Unirea�, TarguMures, a Asociatiei Artistilor Plastici Mures,
unde a avut loc vernisajul Expozitiei
colective de pictura. Aplauzele celor
prezenti la vernisaj i-au risipit emotiile
acestui simpatic indragostit de instrumentul
muzical aparut in secolul al XV-lea si
raspandit apoi intre secolele al XVI-lea si
XVIII-lea. Cine este Jakab Roland? Pe scurt,
ni l-a prezentat profesoara Mariana Negrut.
� Roland este elev in clasa a IX-a,
specializarea vioara, la Liceul Vocational
de Arta din municipiul Targu-Mures. S-a
nascut cu un talent deosebit pentru acest
instrument. A crescut intr-un mediu muzical,
deci propice dezvoltarii talentului. Bunicul
si tatal sau au fost muzicieni. A obtinut premii
de interpretare la diverse intreceri scolare,
are performante nationale, evident in randul
elevilor de la scolile de specialitate. Talentul
lui isi va spune cuvantul.
Da, Jakab Roland ne-a cantat si incantat cu
scurte fragmente simfonice in penultima zi a
lui Martisor 2014. Muzica infratita cu
pictura acolo, la Galeria de Arta "Unirea�,
din municipiul Targu-Mures. Si el a pornit pe
drumul afirmarii in aceasta arta ale carei
mijloace de exprimare sunt ele, sunetele!

In orasul "amabil de pe deal�

"Bijuteriile� lui Dorin Uifalean

Norocul ni l-a scos in cale pe domnul Dorin Uifalean. Repet: numai
norocul a fost de "vina� in acea zi de duminica, 30 martie 2014, sa ma aflu
fata-n fata cu un om care, in finalul conversatiei avute, pur si simplu,
m-a dat gata! L-am cunoscut in acea zi prin intermediul lui Ilarie Gh. Opris,
cu care participam la un festival-concurs national ce a avut loc la Casa
de Cultura a Tineretului "George Enescu�, din municipiul Reghin. "Haide
cu mine�, mi-a zis prietenul Ilarie, si l-am insotit impreuna cu conducatorul
nostru auto Petru Virag. In zona centrala-centrala a Reghinului, printr-o
poarta mare am intrat intr-o frumoasa gospodarie, lucru vizibil chiar de
cum i-am calcat pragul, cum se spune. O gradina mare, lunga, "burdusita�,
cu pomi fructiferi, cu straturi pentru zarzavaturi chiar in "buricul� targului, cu
motociclete care de care mai aratoase si...

- Sunteti colectionar de motociclete, domnule Dorin?

- Domnule, sunt pasionat de motoare.

- De cand pasiunea aceasta?

- De la 16 ani, de cand mergeam la Padurea Rotunda. Locuiam pe
Terasei. Un meserias, bun meserias, ma exploata vazand ca-mi place sa
mesteresc. Urcam spre padure, impingeam motorul si, ce sa zic, peripetii
nu gluma. Inclusiv cu militieni, cu suturi in fund. O, da cate n-au fost.

- Dupa aceste peripetii cum le numiti, v-ati linistit?

- Nu, nu.

- Si?

- Am umblat cu motorul. Se facea scoala-scoala, nu altceva. Eu modific
motoare; sa aiba o linie frumoasa.

- Inteleg ca le faceti aratoase, nu?

- Bijuterii le fac. De la mine motocicletele pleaca in stare foarte buna. Sunt
perfecte. Omul care vine sa le ia nu trebuie sa mai mearga la ateliere service.

- Sunteti mecanic?

- Nu. In afara de ginecologie, fac de toate. Tot ce vedeti aici, ca si
parte constructiva a casei, lemnarie, gradina, este facut de mainile
mele. Totusi, stiti ce mai fac?

- N-am idee.

- De sotie ma ocup. O ingrijesc sa-mi poata sta de-a dreapta. Ma ingrijesc
de gradinarit, de flori. Asta sunt eu Dorin Uifalean.

- Si, totusi, domnule Dorin Uifalean, aveti vreo meserie?

- Am. Sunt designer confectii piele, incaltaminte-marochinerie. Am
lucrat la fostul IPM Sport Reghin.

- Ati ramas tot designer, dar de motoare. Sotia, doamna Doina, va
intelege, va... rabda?

- Da si nu prea. Da ii bine. Ma suporta.

- Din moment ce suporta zgomotul motoarelor...

- Ii place sa se chinuie, in sensul bun al cuvantului, a zis in finalul
convorbirii mult prea pretuita si frumoasa doamna Doina.

Gorencele

Mihaela Rad, Alexandra Caia,
Auruta Campean, din satul Goreni,
insotite de Olivia Andone, la
Festivalul-concurs national "Star
Music�, Reghin, 2014, cu premii de
participare la muzica populara.

MAGDA ISANOS, din miez de prim razboi, in amurg de al doilea mondial!

Istoria noastra literara a fost nevoita sa consemneze un
fenomen intristator si frustrant: destinele meteorice, zborurile
le frante ale unor poeti care, disparuti inainte de a-si pargui
vocatiile, au lasat gustul amar al virtualitatiior neimplinite. Ii
amintesc aici pe Vasile Carlova, Iulia Hasdeu, Traian
Demetrescu, Dumitru Iacobescu, Ionescu Raicu-Rion, Stefan
Petica. Aceste nume ar putea innobila o lista a celor plecati
inainte de a ajunge. Pe o asemenea lista se inscrie si Magda
Isanos, nascuta la Iasi ca fiica a doi doctori in medicina:
Mihai si Elisabeta (n. Balan). Scoala primara, la Costrujeni,
asezare in care lucrau parintii ei, nu departe de Chisinau.
Aici urmeaza cursurile Liceului de Fete din cadrul Scolii
Eparhiale. La Iasi studiaza dreptul si filosofia. Pentru scurt timp,
a profesat avocatura. Parca intr-o simbolistica circumscriere in
timp, destinul ei tragic a fost marginit de doua momente grele a
istoriei omenirii. S-a nascut in miezul Primului Razboi Mondial �
17 aprilie 1916 � si a trecut in lumea umbrelor in amurgul insangerat
al celui de Al Doilea Razboi Mondial � 17 noiembrie 1944.
Se stinge din viata la varsta de 28 de ani, coplesita de
apasarea unei boli necrutatoare si de nebunia masacrului
ce parea fara capat. Infirma, inzestrata cu o mare
sensibilitate, isi declina cu seninatate destinul tragic:
"Uneori in diminetile clare/ma uit drept in soare razand si nu
pot crede/c-am sa mor curand�. Cu o asemenea pecetluire a
sortii te-ai astepta ca poezia Magdei Isanos sa fie sumbra,
bacoviana. Desi marcata de presentimentul mortii, lirica ei
este de o mare luminozitate. Exista o seninatate mioritica a
poeziei sale in sensul acelei intelepciuni profunde, care
intelege sfarsitul ca un soroc inevitabil oricarui inceput. Iata
o invocatie amintind de aspiratia integratoare in natura a
ciobanului mioritic: "Zane de roua/ma rog voua/sa ma primiti/
in pajistea unde dormiti/... Drept lumanare/as vrea floare/Drept
rugaciune si tropare/vantul sa bata, iarba s-aplece mai tare�.
Poezia ei nu e lacrimogena, lamentabila, desi un fior de tristete
o strabate constant; lirism de factura feminina... E infruntata
iminenta mortii tulburata de constiinta unei demiurgii creatoare
iscata de cultul vietii si al naturii cu splendorile ei. Volumul
"Poezii� e singurul ce apare in timpul vietii. Din "Tara luminii�
(1946) desprindem emotia impacarii cu realitatea. "Vesnicia
va cadea este mine/... si atunci am sa va uit, paduri, frumoase
lunci... Oricat as fi trait de multe vieti�. "Cantarea muntilor�,
volum publicat la putina vreme dupa moartea Magdei Isanos,
cultiva o poezie a culpabilitatii in fata raului, a vointei de Frumos
si Bine intr-o lume terorizata de Urat si Rau. Poezia iubirii scrisa
de poeta este plasata in surdina si invaluita in discretie. Versurile
au ramas in taina manuscriselor sau risipite prin periodice.
Magda Isanos debuteaza in revista "Licurici� a Liceului de
Baieti "Bogdan Petricescu Hasdeu din Chisinau (1932).
Fire sensibila, cu un caracter frematator, invaluita in aura
sperantei, este totusi realista si pamanteana. Cateva volume
ale Magdei Isanos: "Poezii�, Iasi, 1932; "Cantarea muntilor�,
1945; "Focurile�, drama, impreuna cu Eusebiu Camilar,
Bucuresti, 1945; "Tara luminii�, 1946; "Versuri�, 1955, 1966,
Bucuresti; o editie bilingva "Poezii/Po�sis�, romanofranceza,
in traducere de Elisabeta Isanos, editie 1966,
Bucuresti. Stilul liric-narativ, bogat in continut si idei, poate
constitui pentru elevii de varsta mica si mijlocie sugestii
pentru o compunere libera � ploaia, florile, muntii, zanele,
padurea � precum si pentru un desen tematic ori imaginativ.
De asemenea, volumul "Ma scald in zi ca un copil in rau�,
poate fi un material pentru lectura elevilor. Sa recitim,
asadar, poezia Magdei Isanos!

FELICIA SIMON

Lasă un comentariu