DREPT LA REPLICA

29 martie 2014

Nr: 62

Stimate domnule
redactor-sef!

Ca urmare a aparitiei, in data de 18 martie
2014, a unui material semnat de domnul
Vasile Luca, in cotidianul "Cuvantul liberï¿½,
in care se face referire la dezbaterea
publica pe marginea unui Plan Urbanistic
Zonal, va rugam ca, in baza dreptului la replica,
sa publicati urmatorul drept la replica:

Daca-i "nema putirinta,
geaba chichirez galceavaï¿½
... sau, altfel spus, daca nu ai priceperea
si stiinta necesara pentru a intelege ceva,
degeaba te dai important si faci galagie
otarandu-te la altii. Cam asta reuseste sa ne
convinga de mult prea multi ani dl Vasile
Luca, corespondent la Sighisoara al cotidianului
"Cuvantul Liberï¿½. As fi putut sa spun
jurnalistul Vasile Luca, dar cum imperecherea
unor cuvinte cu rima nu te face
obligatoriu poet, nici scrisul la gazeta nu te
face musai si gazetar. Domnul Luca incearca
sa explice altora lucruri pe care nici el nu le
intelege. Sau poate le intelege pe toate, dar
pe dos. Ceea ce e la fel de ingrijorator.

Intelege, dar nu pricepe
Spre exemplu, in recenta sa productie
"gazetareascaï¿½, aparuta sub titlul "In tara
orbilor, chiorul este imparatï¿½ ("Cuvantul
liberï¿½ de marti, 18 martie, curent), Vasile
Luca relateaza despre o dezbatere publica
privind realizarea unui Plan Urbanistic Zonal
(PUZ) pentru zona cunoscuta de localnici
ca "Piata Sigmaï¿½, dezbatere din care domnia
sa a iesit total naucit. Mai intai nu a inteles
de ce au fost prezenti la dezbateri reprezentatii
Primariei (singura institutie care
poate initia un astfel de plan pentru un
teritoriu aflat in zona de protectie a sitului
UNESCO), sau fostul primar Constantin
Sefanescu (venit, ca si altii, in calitate de
administrator al firmei proprietara pe unul
dintre loturile in discutie). Chiar daca
lucrurile au fost prezentate limpede inca de
la inceput, sau poate tocmai de aceea, lui
Vasile Luca i s-a aratat totul ca o "poveste
cusuta cu ata albaï¿½.
Astfel, dupa ce a adulmecat "facaturaï¿½ si
s-a intrebat existential "care ar fi motivul
pentru care s-a initiat discutia cu proprietarii
terenurilorï¿½, pentru ca "in zona nu exista
niciun PUZ valabilï¿½, dl Luca exclama
aristotelic, probabil dupa o lunga cugetare,
"Mai, sa fie!ï¿½, apoi pune mana pe pix si
amesteca fraze fara cap si fara coada,
insiruite la intamplare, cu o logica pe care
trebuie sa o fi inteles doar autorul. Sa incercam
totusi si noi, pe cat ne este cu putinta, sa
destelenim firul scriiturii.

Aflarea in treaba
Aflam astfel ca dl Luca vrea "un raspuns
transant si pertinentï¿½ la intrebarea "daca
exista un PUZ in zona facut in 2010, de ce mai
trebuie alt PUZ? "Pai nu ati spus chiar dvs.
cateva paragrafe mai inainte exact contrariul?
Si ati avut dreptate, pentru ca intr-adevar nu,
nu exista PUZ valabil pentru zona propusa
studiului. PUZ-ul din 2010 se refera la zona
UNESCO, care este cu totul altceva. Un PUZ
este un proiect care are caracter de reglementare
specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice
a unei zone din localitate (acoperind
toate functiunile: locuire, servicii, productie,
circulatie, spatii verzi, institutii publice etc.)
si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice
complexe a zonei cu prevederile PUG-ului
localitatii din care face parte. Prin PUZ se
stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile,
reglementarile de urbanism (permisiuni si
restictii) necesare a fi aplicate in utilizarea
terenurilor si conformarea constructiilor din
zona studiata. PUZ-ul reprezinta o faza
premergatoare realizarii investitiilor, prevederile
acestuia realizandu-se etapizat in timp,
in functie de fondurile disponibile. Asa ca, dle
Luca, daca unul dintre proprietari doreste sa
investeasca in limitele noului PUZ este liber
s-o faca. Cu atat mai bine pentru bugetul local,
de grija caruia lacrimati civic-moralizator
pomenind proiectele HerO (Patrimoniul ca
oportunitate) si HeritProt (Protectia la risc de
foc a centrelor istorice), despre a caror
finantare nu cunoasteti prea multe, dar traiti
cu impresia ca s-a cheltuit mult pentru nimic.
Sa puteti rasufla usurat, va informam ca pentru
ambele proiecte, derulate consecutiv din 2008
pana la finele lui 2014, municipiul Sighisoara
a contribuit in total cu o fabuloasa suma de
aproximativ 5.000 de euro, adica undeva la
800 de euro pe an. Chiar credeti ca partenerii
nostri din Regensburg, Potiers, La Valletta,
Napoli, Graz, Lublin, Liverpool, Vilnius, La
Laguna, Cuenca, Varsovia, Holloko, Riga,
Angra do Heroismo au facut altceva decat
am facut noi?, mai ales ca investitia a fost
destinata capitalului uman, iar scopul indreptat
spre perfectionarea si schimbul de
experienta, primul in managementul centrelor
istorice, al doilea in protectia la foc a
centrelor istorice. Stiti ca ambele proiecte
sunt considerate de maxima prioritate,
concretizate in Manuale de bune practici
recomandate de CE?

Zona crepusculara
Dar domnul Luca nu are doar griji, ci si
propuneri sau chiar tuseuri de culoare. De
exemplu, se propune organizarea de manifestari
pe terenul fostului cinematograf de
vara, despre care inca nu a aflat ca a fost
retrocedat vechilor proprietari. Apoi, incercand
sa intareasca si sa justifice o propunere
venita din partea unui consilier local, care a
oferit varianta parcului central, dl Luca
explica "academicï¿½ ca oricum acesta este
"nefolosit decat de pensionari si ï¿½coloratii
tuciuriiï¿½ pentru barbutï¿½.
In fine, chiar daca ratacita prin meandrele
unei judecati care ne scapa, ii musai de retinut
si o singura afirmatie normala, legata de
consultarea specialistilor, de nevoia de timp
si de bani. Dar daca acest moment de
luciditate ar fi durat cu cateva secunde mai
mult, atunci ar fi putut observa si ca dezbaterea
publica din 6 martie a fost facuta in baza
"Regulamentului local referitor la implicarea
publicului in elaborare sau revizuirea planurilor
de urbanism si amenajare a teritoriuluiï¿½
aprobat prin HCL in luna august 2013. Altfel
spus, a fost vorba doar de o faza preliminara,
informativa, urmand ca sugestiile, propunerile,
comentariile sau obiectiile formulate
la obiect de cei prezenti sa fie aduse la
cunostinta celor interesati, dar inca nestabiliti
sa elaboreze studiul in discutie, urmand, firesc,
alegerea proiectantului, elaborarea documentatiei
si dezbaterea publica finala, apoi
obtinerea avizelor necesare, incepand cu cel
al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.

In loc de concluzii
Nu vrem sa dam sfaturi jurnalistice, cu atat
mai putin sa-i luam pixul din mana dlui Luca,
dar, daca ar fi responsabil de informarea
corecta a unor cititori carora le respecta
inteligenta, atunci ar fi putut spune simplu
ca, la data initierii demersurilor preliminare,
nu a existat un PUZ valabil pentru suprafata
studiata; ca necesitatea unui PUZ se revendica
din necesitatea valorificarii maxime a
unui teren lipsit de sarcini, aflat in mijlocul
centrului istoric din Sighisoara; ca revitalizarea
spatiului trebuie sa tina seama de
specificul si morfologia urbana a orasului,
de integritatea sa vizuala si de necesitatile
sale publice; ca, in conformitate cu reglementarile
legale in vigoare, pentru zona
propusa studiului, doar municipalitatea
poate propune un PUZ, elaborat in urma unei
licitatii publice si autorizat in baza avizului
de la Ministerul Culturii si Patrimoniului
National; ca, odata ce PUZ-ul a fost aprobat,
proprietarii terenurilor din zona studiata nu
pot efectua niciun fel de interventii in afara
prevederilor acestuia, dar nimeni nu poate
impiedica pe vreunul dintre proprietarii
terenurilor studiate sa intre intr-un parteneriat
public-privat conformat temei aprobate;
ca opiniile exprimate la prima dezbatere
publica (pregatitoare), indiferent de
cine au fost ele facute, sunt doar orientative.
Dar acestea se pot transforma in variante
de lucru. In sfarsit, realizarea unui PUZ nu
inseamna automat si imediata indeplinire a
acestuia. El creeaza un cadru si stabileste
o destinatie de viitor pentru un spatiu
esential in morfologia orasului. Valabilitatea
lui nu este limitata in timp decat de autoritatea
publica ce l-a initiat.
P.S. Continuam sa ne intrebam nedumeriti
cam ce a vrut sa spuna autorul prin titlul
articolului. Ori combate prea adanc pentru
capacitatile noastre, ori poate e vorba de o
metafora a gazetarului, pe care doar el o
vede, desi ea nu e.